Un număr de 27 de organizații profesionale ale fermierilor și cooperativelor, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), solicită aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin, deblocarea exporturilor de ovine, plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice, precum și despăgubiri pentru compensarea pierderilor economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate.
Într-o scrisoare deschisă dată luni publicității, AAC atrage atenția asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de Lege privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026 – 2030.
‘Organizațiile profesionale ale fermierilor și cooperativelor cer garanții clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR, iar în acest sens este necesară realizarea unui studiu de impact economic și consultarea reală a organizațiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026. Atragem atenția asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de lege L455/2026 privind Strategia Națională și Planul de acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Solicităm garanții clare privind compensarea fermierilor și consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ pentru a nu ajunge ca după implementarea strategiei să crească prețul hranei similar cu prețul carburanților și energiei, azi, creându-ne singuri crize și dificultăți financiare întregii populații a României, pe care le putem preveni’, se arată în document.
Fermierii precizează că nu contestă obiectivele de mediu ale României, dar avertizează că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra lor, indiferent de dimensiunea exploatației. Potrivit AAC, acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în cele din urmă, securitatea alimentară a țării noastre și creând suplimentar probleme sociale în mediul rural.
‘Fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare. Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor și cooperativelor derivă din obligațiile europene care au fost anulate/suspendate, în timp ce strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi, azi, dar se va face trimitere în viitor la ea și vom avea constrângeri și impuneri mult mai mari și mai multe, fără nici un fel de finanțare’, se menționează în scrisoare.
În consecință, fermierii solicită înainte garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător care să nu reducă competitivitatea sau să închidă activitatea economică.
Principalele solicitări ale AAC sunt: realizarea unui studiu de impact economic dedicat sectorului agricol înainte de adoptarea strategiei; compensarea integrală și garantată a oricărei restricții, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune; coerența cu Politica Agricolă Comună și evitarea dublei reglementări (fără suprareglementare națională); consultarea reală și preluarea propunerilor organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare; publicarea hărților zonelor de restaurare și consultare publică înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
Fermierii menționează că România utilizează circa 0,7 kg de substanță activă medicamente pentru plante la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este 2,2 kg, fiind și unele state membre UE care au consumuri de 7-9 kg/ha.
‘Considerăm că orice viitoare țintă de reducere a medicamentelor pentru plante trebuie corelată cu media europeană, nivelul de plecare al fiecărui stat membru și evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii din care să rezulte dacă se mai poate continua această activitate, standarde de producție reciproce cu statele non-UE, în ce condiții, costuri, efecte pentru actorii implicați și repercursiuni financiare pentru populație’, transmit fermierii.
