Potrivit portalului EU vs Disinfo¹, dezinformarea nu înseamnă doar minciuni sau afirmații înșelătoare, ci rezultă dintr-un sistem sofisticat de acțiuni și entități care colaborează pentru a genera, multiplica și amplifica narațiuni manipulative.
Uniunea Europeană folosește acronimul FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference – Manipularea și Ingerința Informațională Străină) pentru a desemna aceste practici coordonate. Deși multe dintre acțiuni pot părea legale sau inofensive, ele subminează valorile democratice și influențează procesul decizional public prin mijloace înșelătoare².
În acest cadru, o simplă analiză a unui articol izolat sau a unei postări virale este insuficientă. Acestea reprezintă doar vârful aisbergului – partea vizibilă. Sub apă, rețeaua de canale, mesaje și interacțiuni formează o arhitectură complexă, operată deliberat pentru a distorsiona percepția publică.
Într-o campanie FIMI, dezinformarea rezultă din colaborarea între actori diverși. Aceștia pot fi canale media oficiale, influenceri loiali Kremlinului, „trolli” profesioniști sau site-uri false. În funcție de rolul lor, aceste canale se clasifică astfel³:
Canale „stea” (star): surse originale de conținut, cu audiență largă. Exemple: RT, TASS, RIA Novosti, dar și actori chinezi precum CGTN sau Global Times.
Canale de tip „eco”: reciclează mesajele canalelor „stea” prin preluare sau parafrazare. De exemplu, Sputnik Africa reproduce conținut RT.
Canale „proxy”: își maschează identitatea, mimând surse independente. Pot fi conturi anonime, influenceri plătiți sau site-uri care imită publicații reale.
Această organizare are rolul de a produce confuzie, de a credibiliza mesajele propagandistice și de a evita detectarea automată de către platforme sau autorități.
Conform raportului SEAE din aprilie 2024⁴, mai multe campanii de dezinformare rusească au fost identificate ca având un impact major asupra opiniei publice europene și globale:
1. Doppelgänger
O campanie activă din 2022, formată din 228 de domenii false și aproximativ 25.000 de canale asociate, care promovează narațiuni pro-Kremlin. Aceste site-uri copiază vizual site-uri occidentale credibile pentru a induce în eroare⁵. Țintele principale: Franța, Germania și Ucraina.
2. Storm-1516 (Fațada Falsă)
Această rețea include peste 230 de site-uri care imită aspectul și grafica unor publicații cunoscute din Europa. Sunt utilizate elemente precum fonturi, logo-uri și nume de domenii similare (ex: „welt-press.com” în loc de „welt.de”) pentru a induce ideea de legitimitate.
3. Portal Kombat
O rețea de peste 200 de canale în mai multe limbi, destinată să atingă audiențe din Europa, Africa și Asia. Canalele proxy publică conținut manipulator în mod coordonat, adaptat specificului cultural și lingvistic local.
4. Overload
Această tactică presupune trimiterea de volume mari de solicitări către redacții sau instituții pentru a le copleși și a le face mai vulnerabile la conținut fals ori phishing.
5. Matrioșka
Inspirată de păpușile rusești, această tehnică presupune stratificarea surselor pentru a conferi un plus de legitimitate mesajului fals. De exemplu, o narațiune falsă apare mai întâi pe Telegram, apoi este preluată de un site proxy, redistribuită de RT sau Sputnik și, în cele din urmă, citată de oficiali guvernamentali ruși.
În 2023, UE a identificat peste 38.000 de canale unice implicate în campanii FIMI. Dintre acestea, 2.055 erau considerate „stele” – adică surse de conținut originar. Chiar dacă multe sunt actori cunoscuți, cum ar fi RT sau Sputnik, mii de alte site-uri mai puțin vizibile contribuie la ecoul informațional⁶.
Aceste rețele nu funcționează liniar, ci prin bucle și recirculări de conținut: o postare pe un site obscur poate fi amplificată de influenceri, apoi validată de presa pro-Kremlin, creând o aparență de consens.
Deși campaniile FIMI sunt dominate de Rusia, rețeaua conține și actori chinezi activi în spațiul digital. Publicații precum CGTN, Xinhua și Global Times nu doar că redistribuie narațiuni rusești, dar colaborează pentru a promova mesaje comune anti-occidentale. Se observă o convergență între temele propagandei celor două regimuri: criza energetică, războiul din Ucraina, declinul moral al Occidentului.
În perspectiva alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE, Republica Moldova este vizată intens de rețelele FIMI. Mesajele lansate urmăresc:
-discreditarea liderilor pro-europeni;
-prezentarea Uniunii Europene drept o amenințare pentru identitatea națională;
-promovarea apropierii de Rusia drept o opțiune „firească”;
-răspândirea de teorii conspiraționiste despre „dictatura de la Bruxelles”.
Această campanie este multilingvă și adaptată publicului local, folosind meme, articole, video-uri și postări sponsorizate.
