Assad a venit la putere în 2000, după moartea tatălui său Hafez, care a condus țara timp de 29 de ani – și foarte mult ca fiul său, cu o mână de fier.
Assad junior a moștenit o structură politică strict controlată și represivă, în care opoziția nu era tolerată.
La început, au existat speranțe că ar putea fi diferit – mai deschis, mai puțin brutal. Dar acestea au fost de scurtă durată, relatează BBC într-o analiză.
„Assad va fi amintit pentru totdeauna ca omul care a reprimat violent protestele pașnice împotriva regimului său în 2011, care au dus la un război civil. Mai mult de jumătate de milion de oameni au fost uciși, alți șase milioane au devenit refugiați.
Cu ajutorul Rusiei și Iranului, i-a zdrobit pe rebeli și a supraviețuit. Rusia și-a folosit puterea aeriană formidabilă, în timp ce Iranul a trimis consilieri militari în Siria, iar Hezbollah, miliția pe care o sprijină în Libanul vecin, și-a desfășurat luptătorii bine antrenați”, arată analiza.
Nu a mai fost cazul acum
Aliații săi, preocupați de propriile afaceri, l-au abandonat în esență. Fără ajutorul lor, trupele sale nu au putut – și, în unele locuri, aparent nu au vrut – să-i oprească pe rebeli, conduși de grupul militant islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS).
În primul rând, au cucerit Alep, al doilea oraș ca mărime al țării, săptămâna trecută, aproape fără rezistență. Apoi Hama și, câteva zile mai târziu, centrul cheie al orașului Homs. Cu insurgenții avansând și ei dinspre est și sud, ofensiva a izolat Damascul.
În câteva ore, luptătorii au intrat în capitală, sediul puterii lui Assad.
Sfârșitul guvernării de cinci decenii a familiei Assad va remodela echilibrul puterii în regiune.
Iranul, din nou, își vede influența suferind o lovitură semnificativă. Siria, sub Assad, a făcut parte din legătura dintre iranieni și Hezbollah și a fost esențială pentru transferul de arme și muniții către grupare.
Hezbollah însuși a fost grav slăbită după războiul său de un an cu Israelul, iar viitorul său este incert.
O altă facțiune susținută de Iran, Houthi din Yemen, a fost ținta în mod repetat a atacurilor aeriene. Toate aceste facțiuni, plus milițiile din Irak și Hamas din Gaza, formează ceea ce Teheranul descrie ca fiind Axa Rezistenței, care a fost acum grav afectată.
Această nouă imagine va fi sărbătorită în Israel, unde Iranul este văzut ca o amenințare existențială.
Mulți cred că această ofensivă nu ar fi putut avea loc fără „binecuvântarea” Turciei. Turcia, care sprijină unii dintre rebelii din Siria, a negat că sprijină HTS.
De ceva timp, președintele Recep Tayyip Erdogan l-a presat pe Assad să se angajeze în negocieri pentru a găsi o soluție diplomatică la conflict, care să permită întoarcerea refugiaților sirieni.
Cel puțin trei milioane dintre ei se află în Turcia, iar aceasta este o problemă sensibilă la nivel local.
Dar Assad a refuzat să facă acest lucru.
Mulți oameni sunt fericiți să-l vadă pe Assad plecând. În același timp, schimbările dramatice ar putea duce la un vid de putere periculos și, în cele din urmă, ar putea duce la haos și chiar mai multă violență.
Dinastia Assad
Tatăl lui Bashar al-Assad, generalul-locotenent Hafez Al-Assad, a preluat funcția pe 14 martie 1971 ca al 14-lea președinte al Siriei de la obținerea independenței țării în 1943. Ceremonia a avut loc în cadrul unei sesiuni speciale a parlamentului.
Generalul Assad, care avea 41 de ani, a preluat puterea printr-o lovitură de stat, fără vărsări de sânge, cu patru zile mai devreme, în care Dr. Noureddin Al-Atassi a fost răsturnat.
Nominalizarea sa la președinție de către Partidul Baath a fost susținută în mod covârșitor de alegătorii sirieni într-un plebiscit din 12 martie, în care a fost singurul candidat.
În discursul său, noul președinte a spus că guvernul său va face tot posibilul pentru a consolida unitatea arabă în scopul dezvoltării și eliberării. Conducerea generalului Assad a pus capăt izolării diplomatice a Siriei în lumea arabă; după ce a venit la putere, Siria s-a alăturat unei federații proiectate de patru puteri cu Libia, Sudan și Republica Arabă Unită.
Rolul Turciei
Turcia spune că dorește să ajute la „garantarea securității” în Siria după căderea președintelui Bashar al-Assad în fața unei ofensive a rebelilor conduși de islamiști. „Turcia este pregătită să își asume responsabilitatea pentru tot ceea ce este necesar pentru a vindeca rănile Siriei și a-i garanta unitatea, integritatea și securitatea”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan într-un mesaj pe X, conform AFP. „Ne vom intensifica activitatea pe această temă cu țările din regiune și cu actorii internaționali în zilele următoare”. Turcia, fără a fi implicată direct, a sprijinit diverse mișcări rebele din Siria și a privit cu ochi buni înaintarea rapidă prin Siria a luptătorilor care l-au alungat pe Assad, relatează AFP, conform Mediafax. Fidan a adăugat că speră că „milioanele de sirieni care au fost nevoiți să își părăsească casele vor putea să se întoarcă în țara lor natală”. El a declarat anterior, după întâlnirea de sâmbătă cu omologii săi rus și iranian, că actorii internaționali și regionali ar trebui să asigure o tranziție lină de la guvernul Assad. El a afirmat, de asemenea, că Turcia va depune eforturi pentru a împiedica separatiștii kurzi să își extindă influența în Siria. Turcia are o graniță de 900 de kilometri cu Siria și găzduiește aproape trei milioane de refugiați sirieni.
Reacții la nivel internațional
Noua şefă a diplomaţiei europene Kaja Kallas salută duminică drept ”pozitivă” căderea lui Bashar al-Assad în Siria şi apreciază că ea arată slăbiciunea susţinerilor rusă şi iraniană, relatează AFP. ”Sfârşitul dictaturii lui (Bashar al-)Assad este o evoluţie pozitivă şi aşteptată de mult timp. Ea arată totodată slăbiciunea susţinătorilor lui Assad, Rusia şi Iranul”, apreciazxă pe X Kaja Kallas, relatează News.ro.
Preşedintele francez Emmanuel Macron salută duminică faptul că ”statul barbariei” a ”căzut” în Siria odată cu căderea preşedintelui Bashar al-Assad şi subliniază că Franţa rămâne ”angajată în favoarea securităţii tuturor” în regiune, relatează AFP. ”Starea barbariei a căzut. În sfârşit”, salută şeful statului francez pe X, aducând un ”omagiu poporului sirian, curajului său, răbdării sale”. ”În acest moment de incertitudine, îi transmit urări de pace, libertate şi unitate”, adaugă el. ”Franţa va rămâne angajată în favoarea securităţii tuturor în Orientul Mijlociu”, continuă el, având în vedere riscurile de instabilitate care se află în centrul acestei schimbări de regim.
Ucraina salută duminică căderea lui Bashar al-Assad şi subliniază că dictaturile care au pariat pe preşedintele rus Vladimir Putin sunt sortite aceleiaşi căderi, relatează AFP. Bashar al-”Assad a căzut. Aşa a fost mereu şi aşa va fi mereu în cazul dictatorilor care mizează pe Putin. El îi trădează întotdeauna pe cei care contează pe el”, apreciază pe X ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga. Kievul doreşte să ”deschidă calea restabilirii relaţiilor în viitor” anunţă el.
