Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile privind presupusa manipulare a ROBOR şi avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenţei cu privire la adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României.
Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani – inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării – şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar, susţin reprezentanţii Federaţiei Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor publice şi liderilor de opinie din România.
“FinBan face un apel la prudenţă instituţională, rigoare juridică, predictibilitate şi dialog responsabil, astfel încât funcţionarea unei pieţe reglementate şi rolul esenţial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea”, se arată într-un comunicat al patronatului.
Reprezentanţii sectorului financiar-bancar susţin că concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil, iar problemele economice ale României cer soluţii, nu vinovaţi de conjunctură. De asemenea, statul român îşi loveşte propriul mecanism de finanţare, iar aceeaşi speţă, aceeaşi instituţie, cu verdict opus după zece ani afectează credibilitatea şi predictibilitatea, se precizează în scrisoare.
În acelaşi timp, sancţionarea unei pieţe reglementate şi transparente este o eroare strategică cu efect sistemic, concluziile şi comunicările Consiliului Concurenţei privind ROBOR afectează credibilitatea investiţională a României, iar transformarea problemelor macroeconomice în vinovăţie sectorială este o gravă eroare de politică publică.
“România nu poate funcţiona ca economie europeană cu instituţii transformate în instrumente de agresiune. Îmbunătăţirile se fac prin reguli, tranziţie şi instituţii, nu prin presiune publică”, se arată în scrisoarea deschisă.
Respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurenţă, transparenţa a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru că îndrăzneşte să se apere, susţin reprezentanţii patronatului.
“Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituţiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate şi obligaţiile faţă de clienţi, fără a-şi compromite reputaţia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment. Vrem să fie foarte clar: Nu băncile au produs inflaţia. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanţarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii şi populaţie. Un partener esenţial pentru stabilitatea economică a ţării a fost transformat în ţintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat”, se menţionează în document.
Rezoluţia Consiliului Concurenţei este o eroare instituţională majoră, susţin autorii scrisorii deschise.
“A pune sub semnul întrebării cele 10 bănci de importanţă sistemică din România, a sugera că băncile funcţionează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituţiile financiare sunt un adversar al societăţii reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu îşi permite niciun alt fel de nou derapaj economic. Autorităţile statului au obligaţia de a acţiona cu prudenţă, echilibru instituţional şi rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilităţii financiare şi dezvoltării economice a României, iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepţii de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate faţă de un sector esenţial pentru funcţionarea economiei”, se precizează în scrisoarea deschisă.
Membrii FinBan spun că nu serveşte interesului public şi nici interesului clienţilor ca, înainte de clarificarea definitivă a situaţiei de fapt şi de drept de către instanţele competente, să fie create sau întreţinute aşteptări nerealiste cu privire la existenţa unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora.
FinBan adresează decidenţilor, dar şi societăţii zece puncte de atenţie şi reflecţie. Astfel, ei susţin că problemele economice ale României au nevoie de soluţii, nu de vinovaţi de conjunctură, atrăgând atenţia că este inexplicabil cum statul român îşi loveşte propriul mecanism de finanţare.
FinBan vorbeşte de o problemă majoră de credibilitate şi predictibilitate: aceeaşi speţă, aceeaşi instituţie, verdict opus după zece ani şi atrage atenţia că a sancţiona funcţionarea transparentă a unei pieţe suprareglementate este o eroare strategică cu efect sistemic.
În acelaşi timp, rezoluţia Consiliului Concurenţei produce o lovitură majoră asupra credibilităţii investiţionale a României, iar angajaţi cinstiţi sunt nedrept puşi sub suspiciune publică, arată FinBan.
Transformarea problemelor macroeconomice pe care România le are într-o vinovăţie sectorială este o gravă eroare de politică publică, iar economia va plăti preţul incoerenţei. România nu poate funcţiona ca economie europeană dacă instituţiile se transformă în unealtă de agresiune.
În lumea financiară matură, îmbunătăţirile se fac prin reguli, tranziţie şi instituţii, atrag atenţia reprezentanţii patronatului.
“În lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziţie şi instituţii. Nu prin linşaj public sau prin declaraţii publice ale conducerii Consiliului Concurenţei prin care s-a antepronunţat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit şi analizat observaţiile entităţilor vizate de raport sau ale celorlalte instituţii publice implicate în procesul de determinare a ROBOR. Nu prin încălcarea Constituţiei şi a principiilor de drept privind prezumţia de nevinovăţie. Nu prin concluzii impuse şi prin negarea realităţii. ROBOR nu este un buton care se apasă sau se stinge. De el sunt încă legate contracte aflate în derulare, unele pe perioade foarte lungi. Trecerea către alţi indici de referinţă, ori colaborarea pentru obiective sociale şi economice adaptate unui nou context de ţară se face printr-un proces predictibil, solid şi atent calibrat. Acest tip de luciditate este necesar în România”, se precizează în scrisoarea deschisă.
Patronatul lansează un apel la responsabilitate individuală şi instituţională în comunicarea publică pe teme cu impact asupra stabilităţii financiare şi credibilităţii României.
“Orice afirmaţie sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică şi respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să îşi asume consecinţele generate. Vom analiza şi vom comunica daunele produse. Ele sunt reale”, susţin reprezentanţii sectorului financiar-bancar din România.
