Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF – DGAF au identificat și au stopat un mecanism de fraudă fiscală în comerțul cu autoturisme second-hand, prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășind 26 de milioane de lei.
Potrivit unui comunicat al ANAF, în urma unor verificări complexe în mai multe județe ale țării (Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu) și a schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au descoperit și destructurat un mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piața din România peste 2.000 de autoturisme.
Verificările efectuate au stabilit un prejudiciu estimat adus bugetului general consolidat de peste 26 milioane lei, iar pentru recuperarea acestuia inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra disponibilului din conturile bancare și a bunurilor mobile și imobile identificate, în valoare totală de 21,34 milioane lei.
”Investigațiile desfășurate au evidențiat existența unui mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip ‘missing trader’, înființate în Ungaria și Slovacia exclusiv pentru efectuarea de achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA, în România. Pentru a avea continuitate în practicile evazioniste, în cazul în care era anulat codul de TVA al unei societăți, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăți, menținând același mod de operare și același circuit comercial fraudulos. Autoturismele erau ulterior comercializate în România prin utilizarea unor documente susceptibile de a nu reflecta circuitul comercial real, în scopul diminuării artificiale a bazei impozabile, disimulării provenienței intracomunitare și al sustragerii de la plata obligațiilor fiscale”, explică ANAF.
Verificările antifraudă efectuate au evidențiat suspiciuni rezonabile care indică interesele ilegale ale coordonatorilor schemei evazioniste, privind: întocmirea pe teritoriul României a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia; utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau în alb; întocmirea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real al autoturismelor; folosirea unor persoane interpuse sau a unor persoane care au declarat că nu aveau cunoștință despre tranzacțiile efectuate în numele lor; prezentarea la înmatriculare a unor documente emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat efectuarea operațiunilor comerciale.
Totodată, analiza documentelor comerciale a evidențiat că, în anumite cazuri, valoarea înscrisă în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania, rezultând o diminuare artificială a bazei de impozitare.
Potrivit ANAF, investigațiile au relevat că persoanele implicate gestionau întregul circuit comercial: identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăților externe, promovarea autovehiculelor pe platforme online și în parcuri auto, punerea acestora la dispoziția cumpărătorilor, întocmirea documentelor de vânzare și încasarea contravalorii acestora.
În realitate, activitatea economică se desfășura pe teritoriul României, în timp ce societățile externe aveau rolul exclusiv de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA.
”Verificările continuă în vederea stabilirii întregii dimensiuni a activității ilicite, recuperării integrale a prejudiciului și dispunerii tuturor măsurilor legale care se impun. Combaterea fraudelor fiscale complexe reprezintă o prioritate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. ANAF va continua acțiunile de identificare și stopare a mecanismelor de fraudă fiscală, prin utilizarea analizelor de risc, a schimbului internațional de informații și a cooperării cu autoritățile competente din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru protejarea intereselor financiare ale statului și asigurarea unui mediu concurențial echitabil”, se menționează în comunicat.
