Florin Drăgan, rectorul UPT: „România are nevoie de o strategie naţională pentru robotică şi roboţi umanoizi. Am ratat oportunităţi importante în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi nu trebuie să repetăm aceeaşi greşeală”

Potrivit unei analize Goldman Sachs Research, piaţa globală a roboţilor umanoizi ar putea ajunge la 38 de miliarde de dolari până în 2035. În paralel, Morgan Stanley estimează că, pe termen lung, roboţii umanoizi ar putea genera o piaţă de aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2050, pe măsură ce aceste sisteme vor fi integrate în industrie, logistică, sănătate şi servicii. Specialiştii Universităţii Politehnica Timişoara au observat această direcţie în marile centre universitare şi de cercetare din Statele Unite, unde dezvoltarea roboticii bazate pe inteligenţă artificială este privită deja ca una dintre principalele priorităţi tehnologice ale următoarelor decenii.

În acest context, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara consideră că România are nevoie de o abordare strategică şi coordonată la nivel naţional, similară celor dezvoltate deja în alte state europene şi în marile economii ale lumii.

„Am ratat oportunităţi importante în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi nu trebuie să repetăm aceeaşi greşeală. Pe noi, ca ţară, această tehnologie aproape că ne-a luat prin surprindere, iar acest lucru se vede prin faptul că acum ţările vecine stau mult mai bine ca noi în domeniul inteligenţei artificiale.  Europa tratează deja robotica, dronele şi sistemele autonome ca domenii strategice, iar statele care investesc acum în competenţe, cercetare şi inovare vor avea un avantaj economic important în următorul deceniu. România trebuie să decidă dacă va fi doar cumpărător de tehnologie sau dacă va participa la dezvoltarea ei. Noi avem deja resursă umană pasionată, dovadă sunt numeroasele concursuri de robotică la nivel mondial, câştigate de elevi şi studenţi. În plus, avem deja companii multinaţionale în România care au ca direcţii de dezvoltare roboţii umanoizi”, afirmă rectorul Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

În opinia rectorului UPT, o astfel de strategie nu ar trebui să se limiteze la finanţarea unor proiecte punctuale, ci să creeze un ecosistem care să conecteze educaţia, cercetarea şi mediul economic. România are nevoie de laboratoare de testare, centre de competenţă, programe de finanţare pentru startup-uri şi parteneriate solide între universităţi şi industrie, astfel încât noile tehnologii să poată fi dezvoltate şi implementate local.

„În următorii ani vom vedea tot mai multe aplicaţii ale roboticii şi sistemelor autonome în industrie, agricultură, logistică, sănătate şi infrastructură. Nu discutăm despre tehnologii care vor apărea peste câteva decenii, ci despre soluţii care sunt deja testate şi implementate în multe părţi ale lumii. În India, de exemplu, mii de oameni fac parte dintr-un program prin care antrenează viitorii roboţi umanoizi în principalele activităţi de zi cu zi. Deci tehnolgia aceasta este mai aproape decât credem. Tocmai de aceea este important să pregătim specialişti înainte ca piaţa să ajungă să îi ceară în număr foarte mare”, explică Florin Drăgan.

Universitatea Politehnica Timişoara face primul pas: înfiinţează Facultatea de Robotică, Inteligenţă Artificială şi Sisteme Autonome

Universitatea Politehnica Timişoara va înfiinţa în această toamnă Facultatea de Robotică, Inteligenţă Artificială şi Sisteme Autonome, o structură academică ce va reuni competenţe din domenii precum Informatică, Mecatronică, Robotică, dar şi Ingineria Dronelor şi Informatică Aeronautică. În următorii ani, UPT îşi propune să dezvolte şi programe de studii dedicate roboţilor umanoizi şi sistemelor autonome, după modelul unor universităţi de referinţă la nivel internaţional. Obiectivul este ca absolvenţii să dobândească competenţe într-un domeniu care va influenţa profund economia şi piaţa muncii în următorul deceniu.

„Dacă vrei să te dezvolţi ca universitate, ca administraţie sau ca stat, trebuie să fii cu cel puţin un pas înaintea tehnologiei. Nu poţi să aştepţi ca piaţa să îţi spună de ce specialişti are nevoie şi abia apoi să începi să îi formezi. În momentul în care cererea apare, este deja prea târziu. De când apare ideea până la primul inginer absolvent al unui nou program de studiu trec 5 ani, cu doar un an pentru acreditare. Universităţile trebuie să anticipeze schimbările şi să pregătească oamenii pentru industriile care vor domina economia peste cinci sau zece ani. De exemplu, ca universitate poţi deveni un nod de excelenţă în fine tuning de modele AI pentru domenii inginereşti specifice cum ar fi producţia, automatizările sau mecatronica”, a declarat rectorul UPT.

Motivele pentru care România are nevoie de o strategie în Robotică

România are nevoie de o strategie naţională pentru robotică şi roboţi umanoizi deoarece aceste tehnologii vor influenţa competitivitatea industrială, piaţa muncii, educaţia, infrastructura, agricultura, sănătatea, sistemul de apărare şi capacitatea ţării de a produce tehnologie, nu doar de a o importa. Conform EU Robotics Policy, robotica este importantă pentru capacitatea Europei de a menţine şi extinde un sector manufacturier competitiv, cu milioane de locuri de muncă asociate.

„Pentru România, o strategie naţională este necesară din trei motive: economic, industrial şi strategic. Dacă alte state dezvoltă ecosisteme de robotică, iar România nu, vom ajunge să cumpărăm tehnologii, roboţi, platforme software şi servicii autonome din exterior. O strategie naţională ar permite României să sprijine firme locale, integratori, start-up-uri, laboratoare şi furnizori de componente sau software. Producţia modernă nu va mai depinde doar de costul forţei de muncă, ci de gradul de automatizare, robotizare şi integrare AI. Conform World Robotics 2025 – IFR, Europa este a doua cea mai mare piaţă pentru roboţi industriali. Acest lucru arată că Europa este într-o competiţie reală şi că statele care nu accelerează adopţia roboticii pot pierde competitivitate. Roboţii umanoizi, roboţii industriali şi dronele vor fi folosiţi nu doar în fabrici, ci şi în inspecţia infrastructurii, agricultură, energie, logistică, sănătate, servicii de urgenţă şi sistem de apărare”, a declarat Robert Kristof, responsabilul noului program de studiu de drone şi informatică pentru aeronautică din cadrul UPT.

Prin tradiţia sa în educaţia inginerească, colaborările dezvoltate cu mediul economic şi poziţionarea într-una dintre cele mai puternice regiuni industriale ale României, Universitatea Politehnica Timişoara poate juca un rol important în implementarea unei viitoare strategii naţionale pentru robotică, inteligenţă artificială şi sisteme autonome. Prin noile programe de studii şi prin infrastructura de cercetare pe care o dezvoltă, UPT îşi propune să contribuie la formarea specialiştilor de care România va avea nevoie în următorii ani, de la ingineri în robotică şi sisteme autonome până la experţi în inteligenţă artificială, drone, automatizare şi interacţiune om–robot, competenţe esenţiale pentru dezvoltarea şi integrarea noilor tehnologii în economie.