Traiectoria datoriei publice a Europei riscă să devină nesustenabilă dacă guvernele nu iau măsuri imediate pentru a-și stabiliza finanțele publice, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI) într-un studiu publicat luni, transmite Bloomberg.
Economiștii FMI susțin că abordarea fragmentară adoptată de multe țări europene și-a atins limitele, deoarece presiunile fiscale se intensifică din cauza îmbătrânirii populației, a tranziției energetice, a creșterii cheltuielilor pentru apărare și a creșterii economice slabe.
‘Dacă presiunile pe termen lung asupra cheltuielilor nu sunt abordate, dinamica datoriei ar putea fi plasată pe o traiectorie explozivă în multe țări europene. Măsurile la scară mică sunt insuficiente, având în vedere amploarea ajustărilor necesare și ar putea duce chiar la oboseală față de reforme’, au scris economiștii FMI.
Avertismentul FMI vine după mai multe rapoarte care au atras atenția asupra vulnerabilității fiscale a mai multor țări europene, la mai mult de un deceniu de la criza datoriilor suverane care a amenințat stabilitatea zonei euro. În prezent, există o îngrijorări deosebite în țări precum Marea Britanie, Franța și Belgia, unde datoria publică a atins sau a depășit Produsul Intern Brut.
Economiștii FMI susțin că politicienii trebuie să se îndrepte ‘către o strategie mai deliberată și orientată spre viitor, care să combine reformele, consolidarea fiscală și, acolo unde este necesar, alegeri mai profunde cu privire la domeniul de aplicare și finanțarea serviciilor publice. Pe măsură ce costul întârzierii crește, beneficiile unei abordări strategice devin din ce în ce mai evidente’, se arată în raportul FMI.
Conform prognozelor FMI, cheltuielile publice din țările europene vor crește cu aproape 5% din PIB, în medie, până în 2040, într-un moment în care se așteaptă ca creșterea economică să rămână slabă, iar voința politică de a majora impozitele sau de a implementa reduceri majore de cheltuieli va fi probabil limitată. Fără acțiuni politice substanțiale, media datoriei publice ar putea urca la aproximativ 130% din PIB, aproximativ dublul nivelului actual, plasând finanțele publice pe o traiectorie nesustenabilă.
Un pachet ‘moderat’ de reforme ar reduce aproximativ o treime din decalaj, au declarat economiștii FMI, printre care se numără și Giacomo Magistretti, Ian Stuart, Mengxue Wang și Jiae Yoo. Revizuirea sistemelor de pensiilor și măsurile de stimulare a creșterii ar avea cele mai mari efecte pozitive.
Cu toate acestea, FMI subliniază că ajustarea fiscală va fi, de asemenea, necesară în majoritatea țărilor. ‘Atât reformele, cât și consolidarea fiscală sunt de obicei necesare și ambele implică decizii politice dificile. Cu cât progresele în ceea ce privește reformele sunt mai mari, cu atât nevoia de ajustare fiscală este mai mică. Cu toate acestea, o abordare care se bazează exclusiv pe reforme nu va fi suficientă pentru a aborda riscurile la adresa sustenabilității fiscale’, susțin economiștii.
Unele țări cu datorii mari ar putea fi nevoite să facă un pas mai departe și să ia în considerare măsuri mai radicale care să reevalueze domeniul serviciilor publice. ‘Regândirea rolului guvernului nu implică neapărat o retragere a statului sau o demontare a modelului social european. Mai degrabă, implică o reevaluare pragmatică a serviciilor care sunt cel mai bine finanțate public, care pot fi finanțate mai eficient sau echitabil printr-o participare privată mai mare și cum pot fi realocate responsabilitățile’, au declarat economiștii FMI
‘Alegerile fiscale vor deveni din ce în ce mai constrângătoare’, au spus economiștii. ‘Continuarea răspunsului la aceste provocări într-o manieră fragmentară sau reactivă, abordarea bazată pe improvizații pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele’, avertizează FMI.
