FMI a avertizat în mod repetat că măsurile protecţioniste, restricţiile comerciale şi creşterea incertitudinii ar putea afecta negativ creşterea economică globală. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Julie Kozack a subliniat că efectele tarifelor şi ale altor măsuri depind de reacţiile celorlalte ţări, de comportamentul consumatorilor şi de evoluţiile ulterioare în comerţul internaţional.
Administraţia Trump a anunţat o serie de măsuri controversate, inclusiv tarife vamale de 25% asupra importurilor din Mexic şi Canada, care vor intra în vigoare pe 1 martie, şi o taxă suplimentară de 10% asupra importurilor din China, aplicată din 4 februarie. Beijingul a anunţat că va răspunde cu tarife echivalente, începând cu 10 februarie.
De asemenea, preşedintele american a semnat un ordin executiv prin care îngheaţă majoritatea ajutoarelor externe acordate de SUA, afectând în special ţările în curs de dezvoltare şi statele afectate de conflicte, precum Sudan şi Ucraina.
FMI a fost precaut în declaraţiile sale privind aceste măsuri, inclusiv în legătură cu eforturile miliardarului Elon Musk de a reduce activitatea Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), pe care a acuzat-o în mod fals că este o organizaţie ”criminală”.
FMI a avertizat în repetate rânduri că măsurile unilaterale, precum tarifele vamale, barierele netarifare şi subvenţiile, pot afecta partenerii comerciali şi pot conduce la represalii economice.
”Astfel de politici rareori îmbunătăţesc perspectivele economice pe termen lung şi pot duce la o situaţie în care toate ţările au de pierdut”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-şef al FMI, într-un raport publicat înainte ca Trump să preia funcţia.
Totuşi, FMI susţine reducerea deficitului şi dereglementarea, măsuri care se aliniază cu agenda economică a lui Trump. Acest lucru ar putea genera tensiuni între preşedintele SUA şi instituţia financiară globală, având în vedere că Trump doreşte să reducă dependenţa Americii de impozitul pe venit şi să transfere mai multă povară fiscală asupra importurilor, prin tarife vamale.
Întrebată despre planurile din cadrul Proiectului 2025, un document susţinut de membri-cheie ai administraţiei Trump, care prevede retragerea SUA din FMI, Julie Kozack a evitat un răspuns direct.
”Suntem o instituţie globală, cu un mandat clar de a sprijini stabilitatea economică şi financiară la nivel mondial. Luăm foarte în serios responsabilitatea noastră de a deservi statele membre,” a declarat purtătoarea de cuvânt a FMI.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care supervizează participaţia americană la FMI şi Banca Mondială, a exprimat puncte de vedere similare cu cele ale lui Trump, în cadrul unui interviu pentru Fox Business.
Nu este clar dacă Bessent s-a întâlnit cu Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, de la preluarea funcţiei.
Luna trecută, FMI şi-a revizuit în creştere prognoza economică globală pentru 2025, estimând un avans de 3,3%, cu o contribuţie semnificativă din partea economiei americane, care a depăşit aşteptările. Cu toate acestea, expansiunea economică globală rămâne sub media istorică de 3,7% din perioada 2000-2019.
FMI continuă să monitorizeze impactul tarifelor şi al politicilor comerciale ale SUA, subliniind că stabilitatea economică globală rămâne obiectivul principal al instituţiei.
