Directorul departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a indicat vineri la o conferinţă de presă că războiul comercial va conduce la „reducere semnificativă” a creşterii economice în UE şi care este estimată de FMI la 1,2% în acest an şi la 1,5% în 2026, prognoze revizuite în scădere faţă de cele comunicate în octombrie.
Totuşi, volumul semnificativ de investiţii preconizate pentru infrastructură şi apărare, în special în Germania, va ajuta la compensarea efectelor taxelor vamale.
Însă aceste efecte se vor resimţi cel mai mult în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, spaţiu în care FMI include şi ţări din afara UE, precum Serbia, Republica Moldova şi Albania.
Pentru această zonă FMI prognozează o creştere economică de ansamblu de 2,4% anul acesta şi 2,7% în 2026, procente peste cele prognozate pentru UE, dar a căror revizuire a suferit o scădere mai consistentă comparativ cu cea pentru blocul comunitar, ţinând cont de „ponderea sectorului manufacturier în aceste ţări”, a explicat oficialul FMI.
Analiza acestei instituţii avertizează de asemenea asupra efectelor colaterale pentru Europa rezultate din războiul comercial separat dintre SUA şi China, întrucât acesta ar putea conduce la „o creştere a importurilor provenite din China echivalente cu aproximativ 0,25% din PIB-ul UE pe termen scurt”, dar impactul acestor fluxuri comerciale deturnate „pare a avea o amploare gestionabilă”.
Cât despre recomandările pentru Europa, Alfred Kammer a reafirmat opinia FMI că ar fi nevoie de o integrare sporită în cadrul UE, inclusiv prin consolidarea unei pieţe interne fără bariere comerciale. „Cu cât mai mult comerţ, cu atât mai bine”, a susţinut reprezentantul FMI, care a lăudat demersurile Bruxelles-ului de a încheia rapid noi acorduri de liber schimb cu diferite ţări şi regiuni pentru a diversifica şi consolida lanţurile de aprovizionare.
Statele Unite au impus luna trecută, într-o primă etapă, taxe vamale de 25% asupra importurilor de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, indiferent de ţara de origine. Faţă de aceste taxe statele UE au aprobat pe 9 aprilie un set de taxe de retorsiune între 10% şi 25% asupra unei serii de produse americane diverse, de la motociclete până la soia sau carnea de pasăre.
În a doua etapă, preşedintele american Donald Trump a anunţat pe 2 aprilie taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10% pentru toate importurile (cu excepţia celor deja taxate cu 25% şi a unor excepţii ce privesc produsele energetice, semiconductorii, etc.), la care pentru zeci de ţări se adaugă taxe vamale suplimentare în funcţie de taxarea de către acestea a importurilor din SUA şi de excedentul lor comercial în relaţiile cu SUA.
Pentru produsele importate din ţările UE taxele vamale percepute de SUA au ajuns astfel la 20%. Pentru produsele importate de SUA din China procentul taxelor vamale anunţate de Trump a fost iniţial de 34%, la care s-au adăugat taxele de 20% impuse anterior, aşadar 54%, ajungând între timp la 145% după ce au fost suplimentate într-o spirală de represalii reciproce.
Dar Trump a declarat pe 9 aprilie că suspendă pentru 90 de zile taxele vamale suplimentare, aşadar cele care depăşesc nivelul de bază de 10%, cu excepţia celor aplicate Chinei, după ce numeroase ţări au solicitat negocieri cu Washingtonul.
În urma acestui anunţ, pentru a da o şansă negocierilor aflate acum în desfăşurare, Comisia Europeană a decis la rândul ei să suspende pentru 90 de zile taxele vamale convenite tot pe 9 aprilie de statele UE ca represalii faţă de taxele vamale de 25% impuse luna trecută de SUA pentru importurile de oţel, aluminiu, vehicule şi componente ale industriei auto, deşi aceste taxe aplicate de SUA au rămas în vigoare, cele suspendate de Trump fiind doar celelalte care depăşesc nivelul de bază de 10%, adică în cazul UE taxele vamale suplimentate până la 20%.
