Asociația Forestierilor din România (ASFOR) solicită plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat în păduri, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privați, precum și încurajarea utilizării lemnului în construcții și investiții publice, în contextul în care pădurile românești absorb anual 31 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), potrivit unui comunicat al organizației.
‘Cerem ca rolul pădurii și al lemnului în bilanțul climatic să fie recunoscut în politici, nu doar în statistici. Asta înseamnă plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privați, care dețin aproximativ jumătate din pădurile țării. Cerem, de asemenea, încurajarea folosirii lemnului în construcții și în investițiile publice, pentru că o școală din lemn este și un depozit de carbon pentru următorul secol. Nu în ultimul rând, dezbaterea despre pădure trebuie să pornească de la date, nu de la emoții’, a declarat președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, citat în comunicat.
Potrivit organizației, pădurile României absorb anual aproximativ 13% din cantitatea netă de dioxid de carbon absorbită la nivelul Uniunii Europene, deși țara noastră reprezintă puțin peste 4% din populația comunitară.
La nivelul emisiilor nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, România înregistrează 3,4 tone echivalent CO2, comparativ cu media europeană de 6,2 tone, având cel mai bun rezultat din grupul de comparație, care include Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia.
Fără contribuția sectorului utilizării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF), emisiile României ar ajunge la 5 tone echivalent CO2 pe locuitor, diferența de 1,6 tone fiind atribuită, în cea mai mare parte, pădurilor, notează sursa citată.
Președintele ASFOR consideră că aceste rezultate reflectă activitatea desfășurată în sectorul forestier și necesitatea recunoașterii contribuției acestuia la bilanțul climatic al țării.
‘Acest rezultat nu este un dar al naturii, rămas neatins. Este rezultatul unei culturi silvice cu amenajamente, cu regenerare și cu lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, de proprietari, de firmele de exploatare și de oamenii care lucrează în pădure. Sectorul are probleme, iar ASFOR nu le-a ascuns niciodată. Dar domeniul care susține bilanțul climatic al țării nu poate fi tratat ca vinovat de serviciu’, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
În ceea ce privește utilizarea lemnului, organizația susține că produsele obținute din această resursă continuă să stocheze carbonul și după recoltare, un metru cub de lemn de construcție înmagazinând aproximativ o tonă de CO2 atât timp cât materialul rămâne în uz.
‘O pădure gospodărită durabil absoarbe carbon cât crește, iar lemnul scos din ea continuă să-l stocheze în construcții și în produse de lungă durată. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului’, a explicat președintele ASFOR.
Asociația precizează că, în ultimii ani, firmele private din sectorul forestier au investit în tehnologii de scanare LiDAR, inventariere digitală și trasabilitate a lemnului, aceste soluții fiind testate împreună cu parteneri europeni în cadrul proiectului SINTETIC.
Potrivit ASFOR, Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru anul 2030 o țintă de absorbție netă de 310 milioane de tone de CO2 anual la nivelul Uniunii Europene, în sectorul LULUCF, în timp ce absorbția netă actuală este estimată la aproximativ 231 de milioane de tone, conform datelor prezentate de organizație.
