În cadrul programului Forum Europa desfășurat la Parlament, AUR a organizat dezbaterea ‘Identități diferite, destin comun’, dedicată minorităților naționale din România.
Reprezentanți ai comunităților etnice, parlamentari și membri ai conducerii AUR au discutat despre păstrarea identității culturale și religioase, combaterea discriminării, participarea minorităților la viața politică și consolidarea relațiilor dintre comunitățile care conviețuiesc pe teritoriul României.
Președintele AUR, George Simion, a subliniat contribuția minorităților naționale la dezvoltarea României și a vorbit despre necesitatea unei colaborări mai strânse între comunitățile etnice, pornind de la respectul reciproc și valorile comune.
‘Mulți văd minoritățile ca pe o problemă de rezolvat, ca pe o plagă, ca pe un dezavantaj, în loc să le vadă așa cum sunt, de fapt: o bogăție materială și spirituală. Noi întotdeauna am crescut alături de naționalitățile conlocuitoare. Trebuie să ne cunoaștem istoria și să învățăm din ea. Avem foarte mulți susținători maghiari. Din păcate, Covasna și Harghita, un stat în stat, sunt unele dintre cele mai sărace județe din România astăzi și sunt ținute intenționat așa, fiind alimentat un soi de separatism. Cel mai mult mă bucură la minorități faptul că țin la identitatea lor, că dau slavă lui Dumnezeu. Credința i-a ajutat pe foarte mulți să iasă din sărăcie, să se educe și să se disciplineze, prin mersul la biserică, indiferent de confesiune. Suntem creștini cu toții. Ba chiar, dincolo de caracterul creștin al României și al partidului AUR, sunt oameni care împărtășesc și alte credințe și sunt bineveniți în mijlocul nostru. Avem și musulmani, și membri ai cultului mozaic, care respectă majoritatea creștină și majoritatea etnică românească. Doar colaborând vom ajunge să avem acest progres’, a declarat George Simion, potrivit unui comunicat de presă.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a pledat pentru implicarea cetățenilor aparținând minorităților naționale în partidele politice cu reprezentare la nivelul întregii țări. În opinia sa, această participare poate contribui la promovarea intereselor comunităților etnice și la adoptarea unor inițiative legislative care să răspundă problemelor acestora.
‘Faptul că oameni de altă etnie decât cea română majoritară se înscriu în partide este un semn de normalitate. Semnul de anormalitate îl reprezintă partidele etnice. Este corect să fie protejată identitatea culturală a celor care aparțin altor etnii, dar acest lucru se poate face foarte bine prin asociații și fundații socioculturale. În ceea ce privește activitatea politică propriu-zisă, ea trebuie să se desfășoare, pentru toți cetățenii României, în partide naționale, care au obiective naționale. (…) O modalitate eficientă de a sensibiliza majoritatea românească în privința problemelor specifice fiecărui grup etnic este ca reprezentanții acestor grupuri să facă parte din formațiuni cu reprezentare națională. Dacă un partid precum AUR, care este primul în sondajele privind intenția de vot, este sensibilizat și va avea o inițiativă în domeniul minorităților naționale, acea inițiativă are șanse mai mari să fie încununată de succes decât dacă ar fi promovată de un grup politic al unei minorități’, a punctat Petrișor Peiu.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a susținut că relația dintre majoritatea românească și minoritățile naționale poate deveni un avantaj strategic pentru România. Acesta a oferit exemplul Dobrogei, unde comunități cu origini etnice și religioase diferite conviețuiesc de generații, și a încurajat reprezentanții minorităților să își asume un rol mai activ în comunicarea publică.
‘Ceea ce vreau să vă transmit este că inclusiv poziționarea dumneavoastră sau poziția României față de minorități poate deveni un lucru strategic. Noi trebuie, într-un fel, să întoarcem masa. Pentru că, de obicei, când se vorbește despre partide de tip AUR, este scoasă în prim-plan o presupusă contradicție între majoritatea etnică și minorități, care, vezi Doamne, nu s-ar putea integra sau colabora. Am fost întotdeauna deschiși acestei colaborări, iar prezentul nostru dovedește acest lucru. Ea poate deveni însă mult mai importantă din punct de vedere strategic. Există în România câteva zone care pot deveni modele. Dacă vă uitați la una dintre cele mai diverse regiuni din spațiul românesc, din punct de vedere cultural, etnic și religios, aceasta este Dobrogea. Nu există multe regiuni din Europa cu o diversitate atât de mare. Noi nu am reușit să transformăm Dobrogea într-un avantaj strategic pentru România, să arătăm unei Europe convulsionate, tensionate de conflicte religioase, că Dobrogea poate fi un model emblematic, un exemplu pe care România să îl promoveze la nivel european’, a transmis Dungaciu.
Potrivit acestuia, relația AUR cu minoritățile trebuie regândită: ‘Trebuie să regândim relația AUR cu minoritățile și să o transformăm într-un avantaj strategic. Să intrăm puternic în spațiul public și comunicațional cu aceste tipuri de strategii’.
Dana Varga, coordonator național al Comisiei Minorităților Naționale, a evidențiat importanța apartenenței la aceeași comunitate națională, indiferent de originile etnice, limba maternă sau tradițiile fiecăruia.
‘Sunt mândră că sunt de etnie romă, sunt mândră că fac parte din partidul AUR. Mă regăsesc în acest partid și vreau să vă spun că fiecare dintre noi trebuie să vadă aceste stegulețe. Asta înseamnă minoritățile naționale. Ne identificăm cu fiecare dintre ele, chiar dacă suntem diferiți prin cultură, tradiții și însemnele care ne definesc. Dar trăim cu toții în această țară frumoasă și, înainte de orice apartenență la o minoritate, suntem cu toții cetățeni ai României’, a declarat Dana Varga.
Mădălin Voicu, politician, violonist și dirijor, reprezentant al comunității rome, a abordat problema discriminării și a insistat asupra rolului educației în pregătirea noilor generații pentru a depăși prejudecățile și dificultățile sociale.
‘Mi-e greu să cred că suferă cineva de o formă de discriminare perpetuă. Sigur că există discriminare. Românii sunt foarte de treabă și, în general, ne sprijină. Dar prin puterea noastră și prin lucrurile pe care știm și putem să le facem, putem să ieșim la lumină. Și copiii noștri trebuie educați în același fel. Trebuie să știe la ce să se aștepte, cum să reacționeze în fața discriminării sau a manifestărilor cu caracter rasial, astfel încât să nu sufere și să poată trăi în comunitate, alături de ceilalți’, a declarat Mădălin Voicu.
