O astfel de decizie nu face decât „să vulnerabilizeze şi mai mult Justiţia”, scrie deputatul USR, joi, pe Facebook.
„Recent, Curtea Constituţională a României a decis că foştii lucrători din serviciile de informaţii pot ocupa funcţii de conducere în instanţe şi parchete. Până acum, implicarea serviciilor secrete în Justiţie era, pe bună dreptate, criticată. Acum, însă, CCR oferă acestor influenţe o legitimitate nedisimulată. Este o naivitate periculoasă să credem că, odată ieşit din sistem, un fost ofiţer SRI, SIE sau din alte structuri similare îşi rupe complet legăturile cu foştii colegi şi cu mecanismele de influenţă ale acelui mediu. O astfel de decizie nu face decât să vulnerabilizeze şi mai mult Justiţia, confirmând că România nu a scăpat de reflexele securistoide ale trecutului”, apreciază Stelian Ion, inforemază Agerpres.
Fostul ministru pledează pentru o „reformă din temelii” a Curţii Constituţionale, pentru „a rupe cercul vicios al influenţei serviciilor secrete” asupra instituţiilor fundamentale ale statului.
„În loc să întărească controlul civil asupra serviciilor de informaţii şi să limiteze amestecul acestora în actul de justiţie, Curtea Constituţională validează aceste influenţe. Este încă o dovadă că CCR nu a urmărit niciodată cu adevărat eliminarea ingerinţei serviciilor secrete în Justiţie, ci doar înlăturarea unor probe sau interceptări incomode pentru anumiţi infractori. Dacă vrem o Justiţie independentă şi o democraţie autentică, CCR trebuie reformată din temelii. Numai aşa putem rupe cercul vicios al influenţei serviciilor secrete asupra instituţiilor fundamentale ale statului”, adaugă Stelian Ion.
Context
În urmă cu două zile, Curtea Constituţională informa că a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care au făcut parte din serviciile de informaţii” din cuprinsul dispoziţiilor art.48 alin.(10) din Legea nr.303/2004, precum şi din cuprinsul dispoziţiilor art.108 alin.(6), ale art.142 alin.(4), ale art.144 alin.(2) şi ale art.150 alin.(4) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, este constituţională în măsura în care vizează serviciile de informaţii anterioare anului 1990.
De asemenea, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că trimiterea din cuprinsul dispoziţiilor art.49 alin.(11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor la art.48 alin.(10) din acelaşi act normativ este neconstituţională.
