Fostul ofiţer de poliţie judiciară din DNA Marius Moise, ulterior şef serviciu în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost achitat definitiv în dosarul în care era acuzat de luare de mită, folosirea de informaţii nedestinate publicităţii şi favorizarea făptuitorului pentru că i-ar fi furnizat informaţii lui Marian Goleac, fost şef ADP Sector 4, vizat în mai multe dosare DNA.
Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv marţi apelurile declarate de DNA şi de Marius Moise împotriva deciziei pronunţate în 14 ianuarie de Tribunalul Bucureşti, prin care Marius Moise a fost achitat.
“În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., în unanimitate, respinge ca nefondate apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE şi de inculpatul MOISE MARIUS EDUARD împotriva sentinţei penale nr. 12/14.01.2025 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – secţia I penală în dosarul nr. 27215/3/2021. În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul MOISE MARIUS EDUARD la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu privire la apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 30.06.2026”, a stabilit instanţa.
În ianuarie 2025, Tribunalul Bucureşti a stabilit, în ceea ce priveşte acuzaţia de luare de mită, că fapta nu există, iar în cazul infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, a decis că fapta nu este prevăzută de legea penală. Moise a fost achitat şi în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, tot pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală.
“În baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. a) C.pr.pen. achită pe inculpatul MOISE MARIUS-EDUARD pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen. (două acte materiale din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), întrucât fapta nu există. În baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen. achită pe inculpatul MOISE MARIUS-EDUARD pentru săvârşirea infracţiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 (fapta din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen. achită pe inculpatul MOISE MARIUS-EDUARD pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art.269 alin.(1) C.pen. (fapta din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În baza art.398 rap la art. 275 alin. (3) C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei hotărârii”, se arăta în minuta instanţei Tribunalului Bucureşti.
Marius Moise i-a avut ca avocaţi pe Cătălin Breazu din cadrul casei de avocatură Muşetescu & Asociaţii şi pe Călin Nistor, fost şef al DNA.
“În perioada octombrie 2018 – iunie 2019, inculpatul Moise Marius Eduard, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară din cadrul D.N.A., i-ar fi pretins unui funcţionar din administraţia publică locală foloase necuvenite pentru un om de afaceri, constând în obţinerea, de către acesta din urmă, a două contracte pentru firma sa (din derularea cărora a fost obţinută suma totală de 2.158.262 lei)”, se arăta în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.
Conform sursei citate, în schimbul acestui “ajutor”, ofiţerul de poliţie judiciară ar fi promis şi ar fi asigurat funcţionarului acces la informaţii nedestinate publicităţii, respectiv date cu privire la activităţile de urmărire penală derulate într-un dosar al DNA (momentele în care se realizau audieri de persoane, ridicări de documente, etc.).
