Președintele forului mondial al fotbalului (FIFA), Gianni Infantino, se gândește la posibilitatea extinderii din nou a formatului Cupei Mondiale, după ce ediția din acest an din America de Nord a reunit pentru prima dată 48 de echipe la start, dar o eventuală creștere a numărului de naționale participante ar aduce și avantaje și dezavantaje, relatează DPA.
Cu puțin timp înainte de încheierea primului turneu al Cupei Mondiale cu 48 de echipe la start și care a inclus 104 meciuri, președintele FIFA a deschis ușa unei posibile noi extinderi la 64 de echipe sau chiar la 128 de echipe, ceea ce ar dubla totalitatea echipelor și a meciurilor comparativ cu anul 2022.
Criticii acestei propuneri care a fost avansată de Confederația sud-americană (CONMEBOL) în 2025 au reacționat repede. Dar sunt deopotrivă și unele aspecte pozitive.
Avantaje
Mai multă incluziune: Argumentul principal este identic cu cel al actualei ediții cu 48 de echipe participante.
O altă extindere ar angaja o participare cu adevărat globală.
Oceania ar putea primi încă două locuri față de unul singur cât are în prezent, Africa va primi 13 locuri față de 9, iar Asia 12 locuri în loc de 8.
Ar putea ajuta Italia să revină pe scena mondială a fotbalului după ce a lipsit la ultimele trei ediții.
”Dacă nu dai echipelor mici șansa să participe la Cupa Mondială, nu vor avea motivația de a se îmbunătăți”, a spus Infantino.
Succesul Africii la actuala Cupă Mondială sprijină într-un anume fel punctul său de vedere ca nouă din zece echipe participante au trecut de faza grupelor, aproape dublu față de cinci cât era precedentul record.
Mai multe povești despre fotbal: Privind la actuala Cupă Mondială, scăderea în ceea ce privește calitatea competiției nu a fost atât de vizibilă așa cum mulți s-au temut.
Au fost cazuri izolate precum victoria Germaniei cu 7-1 împotriva Curacao, dar totodată poveștile despre fotbal precum naționala Curacao au mers mai departe.
Chiar și un meci ca cel dintre RD Congo și Uzbekistan a oferit în cele din urmă un joc excelent cu goluri spectaculoase.
Mai puțină presiune?
O Cupă Mondială cu 64 de echipe ar însemna 128 de meciuri, ceea ce înseamnă 24 de meciuri suplimentare, dar ar putea reduce de asemenea volumul de muncă.
Mai multe locuri de calificare directă ar putea permite confederațiilor să reducă numărul meciurilor de calificare din preliminarii, generând în același timp o contrabalansare a suprasolicitării jucătorilor.
Fără calcule complicate la nivelul turneului: O extindere la 64 de echipe ar rezolva un neajuns major al actualei ediții a Cupei Mondiale.
Din moment ce opt din cele mai bune echipe din cele 12 aflate pe locul trei în grupe merg mai departe, meciuri precum Australia – Paraguay devin exact ceea ce mulți s-au temut.
Ambele echipe aveau nevoie de doar un egal în ultimul meci pentru a merge mai departe, dar cu siguranță nu s-au omorât cu firea în egalul rezultat 0-0.
Un turneu cu 64 de echipe ar însemna că doar primele două echipe din fiecare grupă se califică direct în faza următoare și ar elimina astfel scenariile complicate de calificare.
Echipele ar putea să-și afle de asemenea oponentele mai devreme, ceea ce le-ar putea oferi timp suficient să se pregătească.
Mai mulți bani? Logica simplă a veniturilor. Mai multe meciuri înseamnă expunere televizată mai mare, ceea ce ar putea în schimb să crească veniturile nu doar din drepturile TV dar de asemenea prin venituri comerciale.
Dezavantaje
Programul: Extinderea la 64 de echipe ar determina un program uriaș în ceea ce privește meciurile din grupe care ar ajunge la 96 de partide, față de 72 la ediția actuală.
Ediția 2030 a Cupei Mondiale se va desfășura în principal în Maroc, Spania și Portugalia, iar pentru a marca cea de-a 100-a aniversare de la prima ediție a turneului final, vor fi organizate meciuri și în Uruguay, Argentina și Paraguay.
Din moment ce turneul ar urma să nu fie extins mai mult de cinci săptămâni, acest lucru ar însemna cel puțin șase meciuri din faza grupelor care se vor desfășura într-o zi, iar ca fiecare meci să aibă ora sa distinctă ar putea să fie extrem de greu.
Haosul calificării: Numărul echipelor participante s-ar dubla în opt ani.
Șeicul Salman bin Ibrahim Al Khalifa, președintele confederației asiatice, a spus: ”Unde vom ajunge atunci? Va deveni un haos”.
Fostul antrenor al Ghanei, Carlos Queiroz, a menționat faptul că procesul de calificare trebuie să păstreze ”sentimentul unei reușite autentice”.
”Există de asemenea riscul ca meciurile de calificare să devină mai puțin vandabile, pentru că mare parte din suspansul lor se va pierde”, a mai adăugat Quieroz.
Provocările de organizare ale țării gazdă: Infrastructura ar putea deveni o chestiune majoră. Găzduirea unei competiții cu 128 de meciuri ar putea implica necesitatea folosirii a 20 sau 22 de stadioane.
Prin comparație, actualul turneu a folosit 16 stadioane și s-a întins pe suprafața a trei țări.
În viitor, ar fi aproape imposibil pentru o țară să găzduiască de una singură o Cupă Mondială.
Mai mult, planificarea următoarei Cupe Mondiale are la bază formatul cu 48 de echipe.
Cu mai puțin de patru ani până la partida de deschidere a viitoarei ediții, acele planuri de pregătire trebuie să fie fundamental revizuite dacă turneul va fi extins.
Îngrijorările financiare: Mass-media a relatat că deocamdată nu există motive întemeiate care să arate că adăugarea unui număr de 16 echipe ar genera o creștere financiară semnificativă.
Costurile privind infrastructura suplimentară nu au fost calculate.
Există, însă, îngrijorări deja transmise public asupra faptului că o asemenea extindere a turneului final ar afecta în cele din urmă prea mult Cupa Mondială.
