La 2 septembrie 1976, era inaugurat magazinul universal ‘Unirea’ din București, una dintre cele mai importante construcții comerciale ale României comuniste. Amplasat în Piața Unirii, într-unul dintre cele mai aglomerate puncte ale Capitalei, magazinul, supranumit ‘nava amiral a comerțului românesc’, a fost gândit ca un loc în care bucureștenii să poată găsi, într-o singură clădire, o gamă largă de produse.
Inaugurarea a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu. Pentru regimul de atunci, noul magazin reprezenta o demonstrație a capacității statului de a construi și organiza spații comerciale moderne.
În anii ’80, magazinul era organizat pe unități specializate la fiecare nivel, cu un supermagazin alimentar la subsol și continuând cu raioane de articole de uz general, articole de încălțăminte, țesături, confecții pentru copii, femei și bărbați, articole de uz casnic, sport, agrement, electrice și electrotehnice. La ultimele etaje funcționau un restaurant, o autoservire, o cofetărie și o patiserie. De asemenea, magazinul era dotat cu instalații de climatizare și sonorizare, cu scări rulante și cinci lifturi de mare capacitate, fiind conceput pentru a deservi zilnic aproximativ 150.000 de persoane, potrivit sursei citate.
În acest sens, ‘Unirea’ era mai mult decât un simplu magazin. Pentru cumpărătorul anilor ’70 și ’80, era aproape o mică lume în interiorul orașului. Puteai merge acolo pentru haine, pentru obiecte de casă, pentru alimente sau pentru un aparat electrocasnic și, în același timp, puteai să mănânci sau să bei ceva. Din perspectiva prezentului, conceptul seamănă destul de mult cu ceea ce numim astăzi un centru comercial, chiar dacă termenul de ‘mall’ nu era folosit atunci.
Totuși, trebuie făcută o diferență între imaginea oficială a magazinului și realitatea comerțului comunist. Faptul că magazinul ‘Unirea’ era mare și modern nu însemna că produsele se găseau întotdeauna în cantitățile dorite. România anilor ’80 a fost marcată de penurie, de cozi și de lipsuri, iar un magazin impresionant ca dimensiune nu elimina neajunsurile economice ale vremii. În acest sens, magazinul reflecta contradicțiile perioadei: o clădire modernă și spectaculoasă, dar aflată într-un sistem economic care devenea tot mai incapabil să asigure abundența promisă.
După Revoluția din 1989, lumea în care fusese creat magazinul ‘Unirea’ s-a schimbat complet. Economia de piață a adus alte produse, alte firme și, mai ales, o nouă cultură a consumului. Fațada austeră a perioadei comuniste a început să fie acoperită de reclame, iar în interior au apărut numeroși comercianți și branduri. Transformarea nu s-a produs peste noapte, dar în anii ’90, ‘Unirea’ a început să semene tot mai puțin cu vechiul magazin universal și tot mai mult cu un centru comercial modern.
În iunie 1995, la parterul Magazinului ‘Unirea’ s-a deschis primul restaurant McDonald’s din România, care funcționează în continuare în același loc. Numeroasele raioane din magazin prezentau articole și jucării pentru copii, articole de îmbrăcăminte și accesorii pentru adulți, încălțăminte, articole de marochinărie, echipamente și articole sport, bijuterii, ceasuri, cosmetice, produse de artizanat, decorațiuni pentru casă, electronice și electrocasnice, articole de librărie și cărți. Ulterior, au apărut articole de telefonie mobilă, optică ș.a., potrivit unireashop.ro.
Un moment important a venit la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, când au început investiții mai consistente în modernizarea complexului. ‘Unirea’ a devenit ‘Unirea Shopping Center’, iar spațiul a fost reorganizat pentru a putea găzdui magazine și activități comerciale independente.
La momentul inaugurării sale din 2005, ‘Parking Unirea’ a fost oficial prima parcare supraetajată de mari dimensiuni construită în România. Structura aflată în partea de est / sud-est a corpului principal al magazinului fusese proiectată cu o capacitate uriașă pentru acea vreme, oferind peste 1.250 de locuri de parcare.
Astăzi, magazinul ‘Unirea’ rămâne unul dintre reperele centrale ale Bucureștiului, dar mai ales prin poziția sa și prin valoarea sa simbolică. ‘Unirea’ nu mai are aceeași aură de ‘magazin universal’ care concentra aproape totul într-un singur loc, cumpărătorii mutându-se în mare parte spre malluri moderne și spre alte zone ale Capitalei. Totuși, clădirea continuă să fie frecventată și să aibă un rol practic, datorită accesului foarte bun și a vizibilității sale în Piața Unirii. Este un simbol urban încă recognoscibil, dar și un loc care arată cât de mult s-au schimbat, în ultimele decenii, obiceiurile de consum și așteptările publicului. AGERPRES (Documentare – Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)
