Francul elveţian, considerat un activ sigur în vremuri de incertitudine macroeconomică şi geopolitică, s-a apreciat în ultimele săptămâni, în condiţiile incertitudinilor comerciale globale, şi a devenit o sursă de îngrijorare pentru autorităţile elveţiene, relatează CNBC.
În ultimele săptămâni, politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump au provocat volatilitate pe bursele internaţionale, determinând investitorii să caute siguranţă, ceea ce a dus la aprecierea francului elveţian cu 10% faţă de dolarul american de la începutul anului.
Această apreciere a pus presiune deflaţionistă asupra Elveţiei. Datele recente arată o inflaţie negativă în luna mai, cu un indice al preţurilor de consum în scădere cu 0,1% faţă de anul trecut. Costurile bunurilor importate au scăzut cu 2,4% anual, impact semnificativ într-o economie în care importurile reprezintă 23% din coşul de consum.
Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economist senior la ING, “un franc puternic a redus considerabil costul bunurilor importate, afectând direct inflaţia generală din Elveţia.” În aceste condiţii, se preconizează ca Banca Naţională a Elveţiei (SNB) să reducă din nou dobânda-cheie, care a fost tăiată în martie la 0,25%. Se discută inclusiv posibilitatea revenirii la dobânzi negative până la sfârşitul anului, dacă francul continuă să se întărească.
Un alt instrument posibil ar fi intervenţiile valutare, respectiv vânzarea de franci şi cumpărarea de valute străine. Însă această strategie riscă tensiuni cu administraţia Trump, care în 2020 a etichetat Elveţia drept ”manipulator valutar”.
În prezent, autorităţile elveţiene poartă discuţii cu SUA pentru a evita etichetarea drept ”manipulator” şi posibilele tarife suplimentare americane pe bunurile elveţiene.
