Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Daniel Funeriu susţine că România trebuie să treacă de la o politică axată pe „ajutorarea” Republicii Moldova la o politică de „dezvoltare comună” cu Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, România trebuie să-şi maturizeze politica faţă de Republica Moldova.
„În data de 28 martie 2025, candidatul la prezidenţiale Daniel Funeriu transmite că România trebuie să-şi maturizeze politica faţă de Republica Moldova. Trebuie să trecem, gradual, de la o politică axată pe ‘ajutorarea’ Republicii Moldova, la o politică de ‘dezvoltare comună’ cu Republica Moldova. Este greşită abordarea politicienilor români prin care tratează Republica Moldova ca ‘fratele nostru mai mic’. După mulţi ani petrecuţi la Chişinău, locuind pe Strada Armenească şi cu fiul la şcoală la Chişinău, afirm că în multe domenii Republica Moldova e ‘fratele nostru mai deştept’ „, susţine Funeriu, conform sursei citate.
Acesta spune că se angajează concret să facă astfel încât România să finalizeze modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a nu se mai forma cozi, iar ţara noastră să accelereze deciziile politice de la Bruxelles pentru a grăbi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Asta va garanta securitatea Republicii Moldova. Când atacurile hibride ale Moscovei în Republica Moldova arată ca un ‘submarin’, nu putem să-l combatem trăgând în el cu scobitori: trebuie să luăm măsuri politice puternice, iar accelerarea aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova e una din aceste decizii curajoase şi vizionare”, precizează sursa citată.
Daniel Funeriu arată că programul său prezidenţial pentru relaţia cu Republica Moldova include următoarele puncte:
– „înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui ‘unionism al politicilor’, care să traducă unitatea de limbă, cultură şi istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educaţie şi cultură, până la dezvoltare regională şi energie, trecând prin infrastructură şi stimularea antreprenoriatului;
– profilarea României, în UE şi NATO, drept expertul prin excelenţă în toate problematicile privind Republica Moldova şi ocuparea, în aparatele celor două organizaţii, a poziţiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chişinăul;
– crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România şi Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic şi de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înfiinţarea de catedre de limba română în mari universităţi din întreaga lume;
– transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înţeles ca instrument al ambelor ţări de promovare în comun a culturii româneşti;
– adaptarea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorţii universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universităţi româneşti prestigioase”.
