În spațiul public din România și la unele posturi de televiziune circulă, de ore bune, informația că poliția din Olanda ar fi identificat al patrulea suspect în cazul furtului tezaurului dacic de la muzeul Drends din Olanda.
Potrivit datelor, confirmate pentru STIRIPESURSE.RO de autoritățile din România, ar fi vorba despre un bărbat olandez, surprins de camerele de supraveghere într-un magazin de bricolaj, de unde ar fi cumpărat ranga și ciocanele folosite la spargere.
Între timp, trei suspecți sunt arestați preventiv, dar tezaurul rămâne încă de negăsit.
Expoziția, de unde au fost furate de la Muzeul Drents Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a fost organizată în mandatul Ralucăi Turcan, la acea vreme ministru al Culturii.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, s-au făcut percheziții, în noaptea de vineri spre sâmbătă, chiar la locuința bărbatului surprins de camerele de supraveghere la magazinul de bricolaj, de acolo de unde se presupune că ar fi cumpărat instrumente necesare pentru realizarea jafului, precum rangă și baros.
Aceste bunuri sunt, momentan, analizate de către anchetatori, care speră să găsească indicii care îi va duce la găsirea aurului românesc furat din Muzeul Drents.
Între timp, se face o anchetă și în România, la Parchetul General, unde procurorii analizează toate datele pe care le-au primit de la Muzeul de Istorie dar și de la Direcția de Cultură, astfel încât să ajungă la concluzii privind vinovăția sau nevinovăția celor care au decis trimiterea tezaurului în Olanda, scrie, de asemenea, Gândul.
Mai mult, se analizează și o plângere făcută de o asociație de studenți din Iași împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și împotriva directorului demis al Muzeului de Istorie.
Trei persoane au fost arestate în Olanda, în cazul jafului de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost luate Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
Deși anchetatorii i-au prins pe principalii suspecți în cazul furtului, până acum, soarta pieselor din tezaurul românesc furate este necunoscută.
Anchetatorii cred că cel puțin trei suspecți în cazul jafului de la Muzeul Drents sunt din provincia Olanda de Nord, aflată în partea de nord-vest a Țărilor de Jos. Detectivii au găsit două ciocane mari și o rangă la muzeu despre care cred că ar fi fost folosite în jaful în care au fost furate Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice.
Între timp, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero.
Liga Studenților (LS IAȘI) a depus un denunț la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.
Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în al cărei mandat a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a transmis că „orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străinătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”
Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străînătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.
„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoții şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării polițienești există o mobilizare maximă pentru prinderea hoților. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor şi Colecțiilor”.
Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomație culturală, derulat de muzee românești, care a început cu ani în urma prin expoziția de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.
