Deputatul Gabriel Andronache (PNL) afirmă, duminică, despre controversele legate de un vot de încredere al Guvernului în Parlament, după expirarea interimatului de 45 de zile a miniştrilor care i-au înlocuit pe social-democraţi, că opiniile care arată că nu există jurisprudenţă CCR cu privire la procedurile constituţionale după perioada de după cele 45 de zile de interimat sunt false, pentru că există jurisprudenţă şi e foarte clară. El arată că Parlamentul se exprimă exclusiv pe propunerea de noi miniştri pe care o înaintează prim-ministrul şi nu este nevoie de un nou vot de încredere pentru tot Guvernul.
”Opiniile care arată că nu există jurisprudenţă CCR cu privire la procedurile constituţionale după perioada de după cele 45 de zile de interimat sunt FALSE. Există jurisprudenţă şi e foarte clară”, spune liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, pe Facebook.
Andronache prezintă exemple de jurisprudenţă:
- „De asemenea, potrivit Curţii, …art.85 alin.(3) este incident exclusiv în situaţia în care prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului. În acest caz, numirea miniştrilor nu mai poate avea loc doar prin decret al Preşedintelui, la propunerea primuluiministru, ci, în prealabil, este necesară aprobarea Parlamentului cu privire la propunerea primuluiministru de remaniere a Guvernului. Aceasta deoarece Guvernul, aflat sub control parlamentar, primeşte o nouă configuraţie politică sau o nouă structură, diferite de cele acordate prin votul de încredere al Parlamentului cu prilejul numirii Guvernului în temeiul art.85 alin.(1) din Constituţie.” (Decizia nr.671/2021).
- „Curtea a mai statuat că „alin.(3) al art.85 din Constituţie impune ca numirea ministrului să se realizeze pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, în situaţia în care prin propunerea de «remaniere» se schimbă «structura» sau «compoziţia politică» a Guvernului. Remanierea guvernamentală reprezintă înlocuirea unor membri ai Guvernului cu alte persoane care nu se regăsesc pe lista iniţială aprobată de Parlament, prin acordarea votului de încredere.” (Decizia nr.671/2021)
- “…Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia [… ], iar cât timp încrederea acordată Guvernului nu a fost retrasă, nu există temei constituţional pentru ca aceiaşi membri ai Guvernului aflaţi pe lista iniţială aprobată de Parlament la învestitură să fie din nou supuşi aprobării Parlamentului.” (Decizia nr.671/2021)
”Concluzii: Curtea a lămurit pe deplin situaţia. Un nou demers la Curte este inutil şi nu poate genera o altă interpretare cu excepţia situaţiei în care CCR se dezice de propria-i jurisprudenţă”, subliniază Andronache.
Liderul deputaţilor PNL mai afirmă că ”Parlamentul este ţinut să se pronunţe exclusiv pe propunerea de noi miniştri pe care o înaintează prim-ministrul.
”Acesta nu are de ce să includă în listă miniştri deja învestiţi, prin votul iniţial de învestire a Guvernului. (Decizia CCR nr.671/2021). Parlamentul se pronunţă prin APROBAREA PROPUNERII PRIM-MINISTRULUI ci nu prin vot de încredere (prevăzut exclusiv de art.103 şi 113 din Constituţie). Parlamentul nu poate să voteze, din nou, miniştrii deja învestiţi. (Decizia CCR nr.1559/2009 şi Decizia CCR nr.671/2021)”, expică Andronache.
El menţionează că votul de încredere se acordă de Parlament exclusiv în condiţiile art.103 alin.3 din Constituţie la învestirea Guvernului şi se retrage tot în Parlament exclusiv în condiţiile art.113 alin.3 Constituţie – moţiunea de cenzură – or nu se acordă în condiţiile art.89 din Constituţie, deci nu poate fi aplicat situaţiei de remaniere reglementate de art.83 alin.3 din legea fundamentală care prevede o altă procedură, aceea a aprobării;
”Procedura aprobării propunerii prim-ministrului de noi miniştri nu are sancţiune în caz de nereuşită (respingerea propunerii nu poate avea efectul moţiunii de cenzură deoarece acest efect nu este prevăzut de Constituţie în mod expres; acolo unde Constituanta a dorit să reglementeze posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, ca modalitate de sancţionare a Guvernului cu efectul retragerii încrederii în caz de adoptare, a precizat expres – ex. cazul angajării răspunderii). Art.110 din Constituţie referitor încetarea mandatului Guvernului prin retragerea încrederii de către Parlament se referă exclusiv la efectul prevederilor art.113 – moţiunea de cenzură şi art.114 – angajarea răspunderii Guvernului deoarece doar acestea sunt situaţiile din Constituţie în care este posibilă retragerea încrederii Parlamentului în Guvern prin adoptarea moţiunii de cenzură”, mai afirmă Gabriel Andronache.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, vineri, că CCR nu s-a pronunţat până acum pe ce se întâmplă în situaţia eventuală în care, la sfârşitul celor 45 de zile de interimat, dacă guvernul rămâne aşa sau se face o rocadă între miniştri, el arătând că există această preocupare, sau chiar intenţie de a cere CCR să se pronunţe în avans.
