Cercetătorii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură (ICDEAPA) Galați au reușit, în premieră în cadrul institutului, reproducerea controlată și dezvoltarea larvară, în condiții de laborator, a crevetelui oriental de râu (Macrobrachium nipponense), specie originară din Asia de Est, aflată în expansiune în bazinul Dunării.
Potrivit unei informări a ICDEAPA, crevetele oriental de râu, una dintre cele mai cultivate specii de creveți de apă dulce din lume și cu o importanță economică deosebită în China, este prezent tot mai frecvent în Dunărea inferioară, Delta Dunării, zona costieră a Mării Negre, dar și în râurile afluente Dunării.
‘Macrobrachium nipponense (familia Palaemonidae) este originar din Asia de Est și este una dintre cele mai cultivate specii de creveți de apă dulce din lume, cu o importanță economică deosebită în China. În Europa, introducerea speciei este documentată încă din anii 1980 în Belarus, Republica Moldova și Ucraina. În intervalul 2019-2021, crevetele a devenit o componentă comună a faunei bentonice din Delta Dunării, atât în sectorul ucrainean, cât și în cel românesc. Prima semnalare științifică pentru România a fost publicată în 2022 (Surugiu, BioInvasions Records), pe baza unor exemplare colectate de pe brațul Chilia’, precizează ICDEAPA Galați.
Potrivit cercetătorilor, expansiunea speciei continuă în amonte, crevetele fiind confirmat în sectorul bulgăresc al Dunării în 2023, în timp ce în 2025 au fost publicate primele semnalări din Ungaria și Germania, evoluție care face din această specie un subiect prioritar pentru monitorizarea speciilor alohtone în bazinul Dunării.
În cadrul activităților de cercetare, echipa ICDEAPA a testat o tehnologie de reproducere controlată, pornind de la exemplare colectate din Dunăre, Delta Dunării și râul Prut în perioada 2024-2026.
Cercetătorii au aclimatizat reproducătorii, au menținut femelele purtătoare de ouă în condiții controlate de temperatură, oxigenare și și calitate a apei și au urmărit eclozarea, hrănirea și dezvoltarea larvelor.
‘Imaginile obținute în laborator surprind larve în diferite stadii de dezvoltare. La stereomicroscop se observă corpul transparent, cu cromatofori roșiatici caracteristici, și apendicele în formare. Înțelegerea biologiei reproducerii – fecunditate, durata și condițiile dezvoltării larvare, toleranța la temperatură și salinitate – este esențială pentru evaluarea riscului, estimarea vitezei de răspândire și fundamentarea măsurilor de management al speciei în apele naturale’, se mai arată în informare.
ICDEAPA subliniază că experimentele sunt realizate cu respectarea unor reguli stricte de biosecuritate, tocmai pentru a împiedica ajungerea organismelor sau a apei folosite în laborator în mediul natural.
‘Lucrul cu o specie alohtonă presupune reguli stricte: experimentele se desfășoară în sisteme închise, fără deversarea apei sau a organismelor în mediul natural’, precizează cercetătorii.
Rezultatele obținute pot fi utilizate atât pentru evaluarea riscurilor asociate răspândirii speciei, cât și pentru studierea potențialului acesteia în acvacultură.
‘Literatura de specialitate discută atât potențialul, cât și riscurile pe care M. nipponense le prezintă pentru acvacultura europeană. Tehnologia dezvoltată la ICDEAPA oferă o bază științifică pentru evaluarea obiectivă a ambelor aspecte, în condiții sigure pentru mediu’, se mai arată în informarea ICDEAPA.
Obținerea larvelor în laborator deschide, totodată, posibilitatea realizării unor studii de ecotoxicologie, nutriție, fiziologie și sănătate a animalelor acvatice.
În etapa următoare, cercetătorii gălățeni își propun optimizarea supraviețuirii larvare și a trecerii la stadiul de predezvoltat, studierea creșterii juvenililor și stabilirea parametrilor tehnologici optimi, precum și corelarea rezultatelor obținute în laborator cu observațiile din teren asupra populațiilor sălbatice din Dunăre și Delta Dunării.
