Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, prezent la Ankara, afirmă, marţi, că România are nevoie de capacităţi moderne de lovire precisă, atât împotriva ţintelor navale, cât şi a celor terestre, dar şi de parteneriate solide care să asigure dezvoltarea, achiziţia şi mentenanţa acestor sisteme pe termen lung. Experienţa războiului din Ucraina a arătat că tehnologia evoluează într-un ritm accelerat, iar armatele trebuie să fie capabile să se adapteze la fel de repede. ”Pentru România, această nevoie este imediată”, este de părere şeful Armatei.
“La Ankara, România a făcut un pas important pentru consolidarea capabilităţilor sale de apărare şi de lovire la distanţă. În numele Armatei României, au fost semnate documentele prin care ţara noastră aderă la coaliţiile de achiziţii ale NATO, inclusiv la coaliţia pentru sistemele Naval Strike Missile (NSM) şi Joint Strike Missile (JSM), alături de Statele Unite, Marea Britanie şi Norvegia.
Această decizie răspunde direct provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis, marţi, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Potrivit acestuia, România are nevoie de capacităţi moderne de lovire precisă, atât împotriva ţintelor navale, cât şi a celor terestre, dar şi de parteneriate solide care să asigure dezvoltarea, achiziţia şi mentenanţa acestor sisteme pe termen lung.
“Cooperarea în cadrul NATO înseamnă acces mai rapid la capabilităţi, lanţuri de aprovizionare mai reziliente şi o mai bună capacitate de a acţiona împreună cu aliaţii. Unul dintre mesajele esenţiale ale Forumului NATO pentru Industria de Apărare este că investiţiile în apărare trebuie transformate rapid în echipamente, muniţii şi capacităţi de producţie. Experienţa războiului din Ucraina demonstrează că tehnologia evoluează într-un ritm accelerat, iar armatele trebuie să fie capabile să se adapteze la fel de repede”, a adăugat şeful Armatei.
Acesta apreciază că, “pentru România, această nevoie este imediată”.
“Incidentele produse în apropierea graniţelor şi pătrunderile repetate ale dronelor în spaţiul aerian naţional evidenţiază importanţa dezvoltării unei apărări stratificate împotriva sistemelor fără pilot, bazată pe detectare, urmărire, bruiaj şi neutralizare. Am testat deja o astfel de abordare în cadrul exerciţiului EASTERN PHOENIX, desfăşurat în luna aprilie a acestui an la Capu Midia, unde Armata României a integrat mai multe sisteme într-o arhitectură complexă de apărare antidronă, adaptată realităţilor operaţionale din regiunea Mării Negre. Obiectivul este clar: transformarea rapidă a lecţiilor învăţate în soluţii testate, produse şi introduse în înzestrarea Armatei”, a mai transmis generalul Vlad.
Potrivit acestuia, deciziile luate la Summitul de la Ankara reprezintă un pas important.
“Adevărata lor valoare va fi măsurată prin rapiditatea cu care vor fi transformate în capabilităţi reale, sustenabile şi adaptate permanent la evoluţia ameninţărilor”, a adăugat generalul Vlad.
Delegaţia României a participat, marţi, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO, în cadrul căruia s-au semnat mai multe documente care vizează proiecte şi programe de cooperare multinaţională. România va lua parte la mai multe dintre acestea.
