„I am the New President of [steag tricolor]”, scrie Simion pe X. În locul numelui României este un emoji cu un steag tricolor identic cu al României. Însă, așa cum se poate observa dacă se plasează cursorul mouse-ului deasupra steagului, acesta este destinat Ciadului.
Situația steagurilor identice ale României și Ciadului este un caz rar în heraldica internațională, întrucât ambele state folosesc un tricolor vertical format din albastru, galben și roșu, în această ordine, fără niciun simbol suplimentar. Deși dispunerea culorilor este aceeași, diferența foarte subtilă constă în nuanța de albastru: în cazul României, este un albastru ceva mai deschis, în timp ce Ciadul utilizează o nuanță mai închisă, apropiată de cea folosită de Franța. Totuși, în practică, aceste diferențe de tonuri sunt greu de perceput și, adesea, ignorate în reprezentările grafice oficiale, ceea ce face ca steagurile să fie considerate, în esență, identice.
România a adoptat tricolorul în forma actuală în anul 1866, inspirându-se din idealurile revoluționare de la 1848 și din tradițiile Țărilor Române. Steagul a fost folosit, cu mici variații, inclusiv în perioada comunistă, când avea o stemă în centru, dar aceasta a fost eliminată în timpul Revoluției din 1989, revenindu-se la tricolorul simplu. De cealaltă parte, Ciadul a adoptat steagul său în 1959, după obținerea independenței față de Franța, și a ales combinația de culori pentru a simboliza atât moștenirea africană, cât și legăturile istorice cu Franța. Fără intenție de a copia drapelul românesc, alegerea a fost o coincidență rezultată din convergența simbolurilor naționale.
În anii 2000, autoritățile din Ciad au transmis nemulțumiri față de identitatea vizuală a celor două drapele, sugerând că România ar trebui să facă modificări pentru a evita confuzia. Însă România a respins solicitarea, argumentând că drapelul său are o prioritate istorică și că nu are intenția să renunțe la unul dintre cele mai vechi simboluri ale statului. În lipsa unei reglementări internaționale care să interzică folosirea acelorași culori și dispuneri, problema a rămas nerezolvată, fiind mai degrabă un subiect de interes diplomatic și simbolic decât o dispută activă.
