Georgia nu își va relua participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), pe care a suspendat-o la începutul anului trecut în urma disputelor cu Occidentul asupra alegerilor contestate de opoziția pro-UE, atât timp cât nu i se restituie mandatul deplin, a declarat miercuri un parlamentar georgian, relatează agenția EFE.
‘Criticii Georgiei din APCE nu arată nicio dorință de a coopera sau de a dialoga cu autoritățile de la Tbilisi. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru revenirea Georgiei în APCE, nu are niciun sens (…) Nu vom reveni în APCE atât timp cât mandatul Georgiei nu va fi recunoscut deplin și necondiționat’, a afirmat președintele comisiei parlamentare georgiene pentru politică externă, Nikoloz Samharadze.
Georgia și-a suspendat pe 29 ianuarie 2025 participarea la APCE, după ce aceasta din urmă i-a confirmat parțial mandatul, dar cu condiția de a organiza noi alegeri parlamentare și de a elibera persoanele arestate în urma protestelor opoziției, condiții respinse de guvernul de la Tbilisi.
APCE a contestat rezultatele alegerilor parlamentare georgiene din noiembrie 2024, în care partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat 89 de mandate, iar cele patru partide de opoziție au obținut împreună 61 de mandate.
Opoziția georgiană, susținută de Bruxelles, de state vest-europene și de fosta administrație a președintelui american Joe Biden, a organizat numeroase proteste de stradă, unele violente, și nu recunoaște rezultatul alegerilor câștigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze. Acesta din urmă acuză opoziția și UE că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a putea deschide în Georgia un al doilea front împotriva Rusiei.
Protestele opoziției s-au intensificat de la sfârșitul anului 2024 în urma suspendării de către guvernul de la Tbilisi a procesului de aderare la UE, proces ce fusese deja înghețat de Comisia Europeană, care a acuzat guvernul lui Kobahidze de autoritarism și apropiere de Rusia, după ce Georgia a adoptat o serie de legi criticate de Occident, printre care una anti-LGBT și o alta care obligă ONG-urile să își dezvăluie finanțările primite din străinătate.
