Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care au fost desemnați administratorii, și acuză fostele conduceri ale Ministerului Transporturilor de lipsă de transparență în derularea procesului.
‘Facem selecția până iese ‘cine trebuie’. Bine ați venit la Portul Constanța, unde procedura de selecție durează mai mult decât mandatul pentru care s-a făcut selecția. Cel mai mare port al României a fost ținut patru ani în interimat. Iar când am cerut documentele despre cum a fost aleasă noua conducere, ministerul condus de PSD a refuzat să le pună la dispoziție. Administrația Porturilor Maritime Constanța administrează cel mai mare port al țării, un activ strategic pentru toată România. Selecția Consiliului de Administrație a durat peste 4 ani. Rețineți: legea spune că mandatul unui administrator este de maximum 4 ani. Procedura de selecție a durat mai mult decât mandatul pe care urmau să îl ocupe’, a scris miercuri Oana Gheorghiu, într-o postare pe Facebook.
Aceasta afirmă că procedura de selecție a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea Scrisorii de Așteptări, document necesar pentru începerea selecției, au întârziat aproape un an, iar toată procedura până la publicarea scrisorii s-a extins cu încă trei ani.
‘Doar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări – un document de bază, fără de care selecția nici nu poate începe – a consumat aproape un an. Ministerul a trimis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 și a fost nevoit să revină de trei ori, în ianuarie, mai și septembrie 2024, fără ca documentele să arate de ce compania nu refuza să răspundă. Scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În tot acest timp, cel mai mare port al țării a fost condus de administratori interimari, fără posibilitatea de a-și asuma obiective strategice pe termen lung. Pe toată perioada acestui blocaj (de la declanșarea procedurii, în 2021, până la publicarea Scrisorii de Așteptări, în decembrie 2024) ministru al Transporturilor a fost însuși domnul Sorin Grindeanu’, a atras atenția Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai afirmat că, în martie 2026, cabinetul său a solicitat documentele privind procedura de selecție, însă Ministerul Transporturilor, condus la acel moment de Ciprian Șerban, a refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale.
Potrivit acesteia, documentele au fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia.
‘Am primit documentele abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru de către Radu Miruță. Și doar după ce el a trebuit să intervină direct pe lângă direcția din subordine pentru ca documentele să ne fie puse la dispoziție. Așadar: a fost nevoie ca însuși ministrul să intervină direct pe o structură din subordinea pentru ca aceasta să pună la dispoziție documente cabinetului unui viceprim-ministru, întâmplător tocmai cel care coordonează reforma companiilor de stat. Asta spune totul despre cine pe cine servește în acest sistem’, a arătat ea.
Vicepremierul susține că documentele ridică ‘semne serioase de întrebare’, afirmând că expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime, însă comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia ‘fără nicio notă de fundamentare în documente și fără vreo evaluare a activității expertului’.
De asemenea, ea a mai precizat că unul dintre candidații respinși inițial a obținut ulterior cel mai mare punctaj în clasamentul final, iar documentele întregii proceduri nu au fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, ‘deși legea cere transparență’.
În acest context, Oana Gheorghiu a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială de clarificări. ‘Am transmis ministerului o nouă adresă oficială, cu mai multe puncte de clarificare și abia aștept răspunsul dânșilor. Astfel de exemple sunt oglinda modului în care companiile de stat românești, inclusiv cele strategice, au fost căpușate zeci de ani de zile. Provizoratul de 4 ani ținut la Portul Constanța nu e o întâmplare nefericită. Scopul este tocmai să prelungești procedura la nesfârșit, să menții compania într-o stare interimat, ușor de controlat, ascunzi documentele, iar la final selecția ‘iese’ cum trebuie’, a mai menționat Gheorghiu în postarea sa.
Nu în ultimul rând, vicepremierul a subliniat că reforma reală înseamnă exact oprirea unor astfel de practici și ‘selecții rapide, transparente, publice și mai ales corecte’. ‘Fără pile, fără intervenții. Criterii clare și instituții care răspund în fața oamenilor, nu în fața rețelelor care le-a căpușat. Pentru asta trebuie să luptăm dacă vrem să construim o Românie dreaptă, fără privilegii și fără sinecuri’, a mai scris vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pe pagina sa de socializare.
