România solicită Comisiei Europene o abordare flexibilă în evaluarea îndeplinirii țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât rezultatele obținute să fie recunoscute, iar țara să poată încasa toate fondurile la care are dreptul, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, după o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene, Raffaele Fitto.
‘Am discutat soluțiile pentru recunoașterea rezultatelor înregistrate în implementarea PNRR și am solicitat o abordare flexibilă, dar raportată strict la Decizia de Punere în Aplicare a Planului. Concret, solicităm ca rezultatele reale să poată fi demonstrate și recunoscute prin documentele oficiale și mecanismele de certificare care există deja în România. Subliniez faptul că PNRR este un program cu acoperire națională și impact social major. Din acest motiv, este foarte important pentru noi ca evaluarea să reflecte rezultatele concrete pe care PNRR le-a avut în România. Tocmai de aceea, prioritatea mea în acest moment este să găsim, împreună cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene, soluțiile necesare pentru ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul’, a explicat oficialul MIPE, citat într-un comunicat al ministerului.
Potrivit sursei citate, 6 noiembrie este ultima zi în care autoritățile române pot transmite Comisiei Europene documentele necesare pentru a răspunde solicitărilor de clarificare și pentru a demonstra îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate prin PNRR.
Planul revizuit are o alocare totală de 20,1 miliarde de euro, din care aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă granturi, iar diferența, împrumuturi.
Până în prezent, România a încasat aproximativ 13,2 miliarde de euro, în timp ce Comisia Europeană evaluează cererea de plată numărul 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, și cererea de plată numărul 6, finală, în valoare de circa 4,35 miliarde de euro.
Discuțiile de la Bruxelles au vizat și implementarea programelor finanțate prin Politica de Coeziune 2021-2027, precum și viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
‘Politica de coeziune trebuie să rămână o politică strategică a Uniunii Europene. Pentru România, coeziunea înseamnă drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, dar și competitivitate, creștere economică și, mai ales, reducerea diferențelor dintre regiuni. Avem încă regiuni care trăiesc în ritmuri foarte diferite, iar banii europeni pot asigura recuperarea decalajelor’, a subliniat ministrul Proiectelor Europene.
La reuniunile de miercuri au participat și directorul general al SG REFORM, Declan Costello, directorul general adjunct al SG REFORM, Maria Teresa Fabregas Fernandez, directorul DG ECFIN, Patrick D’Souza, și șefa de unitate din cadrul SG REFORM, Laura Rinaldi.
Din delegația română au făcut parte secretarul de stat în MIPE Carmen Moraru și membri ai echipei tehnice.
