Președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a afirmat, joi, pentru AGERPRES, că regulamentele antidoping trebuie aplicate unitar și că toți sportivii trebuie să respecte aceleași obligații, indiferent de nume sau palmares, după ce gimnasta Ana Maria Bărbosu a fost suspendată pentru doi ani de Divizia Antidoping a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), pentru trei încălcări ale regulamentului privind localizarea sportivilor în vederea controalelor antidoping.
Mihai Covaliu a precizat că respectarea deciziilor instanțelor sportive internaționale și a luptei împotriva dopajului reprezintă obligații fundamentale pentru sportul de performanță.
‘Respectăm deciziile instanțelor sportive internaționale și principiile care stau la baza luptei împotriva dopajului. Sportul de performanță înseamnă nu doar rezultate, ci și responsabilitate, disciplină și respectarea strictă a regulamentelor. Aceste obligații sunt aceleași pentru toți sportivii, indiferent de nume, palmares sau notorietate’, a declarat Covaliu.
Oficialul COSR a afirmat că fiecare structură sportivă are obligația să asigure permanent sportivilor informarea în domeniul antidoping.
‘Este esențial ca fiecare sportiv să își cunoască și să își asume responsabilitățile, iar federațiile și structurile de specialitate să asigure permanent informarea și educarea în domeniul antidoping. Credibilitatea sportului se construiește prin respectarea regulilor, nu prin excepții. Comitetul Olimpic și Sportiv Român susține aplicarea unitară a regulamentelor și principiul tratamentului egal pentru toți sportivii’, a transmis președintele COSR.
Sportiva română Ana Maria Bărbosu a fost sancționată cu o perioadă de ineligibilitate de doi ani, după ce Divizia Antidoping a Tribunalului de Arbitraj Sportiv a menținut parțial cererea disciplinară a Federației Internaționale de Gimnastică (World Gymnastics) împotriva gimnastei, pentru trei controale antidoping ratate (ADRV).
Perioada de suspendare începe de la data de 5 mai 2026, data suspendării sale provizorii.
World Gymnastics a delegat managementul programului său antidoping către Agenția Internațională de Testare (ITA). În primăvara acestui an, ITA a informat-o pe Bărbosu despre ADRV, după ce a eșuat în furnizarea localizării în trei rânduri între septembrie și decembrie 2025. Ea a fost acuzată cu o perioadă de ineligibilitate standard de doi ani și suspendată provizoriu pe 5 mai 2026.
Conform comunicatului, Ana Bărbosu a informat ITA că nu este de acord cu consecințele propuse și a cerut o audiere în fața Diviziei Antidoping a Tribunalului de Arbitraj Sportiv.
O audiere a avut loc în data de 20 august 2026, un judecător unic ascultând argumentele celor două părți și a decis că lipsa celor trei localizări a fost înregistrată corect într-o perioadă de 12 luni, ceea ce constituie un ADRV. În consecință, Bărbosu este sancționată cu o perioadă de ineligibilitate de doi ani.
Judecătorul a decis ca toate rezultatele obținute de Bărbosu din decembrie 2025 să nu fie anulate, de unde și decizia parțial menținută de TAS.
Bărbosu și World Gymnastics sunt implicate într-o speță separată la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, legată de medalia de bronz la sol, de la Jocurile Olimpice din 2024, de la Paris. Procedura, Federația Română de Gimnastică & Ana Maria Bărbosu contra Jordan Chiles, USA Gymnastics, Donatella Sacchi și World Gymnastics, a fost retrimisă la TAS de Tribunalul Federal Suprem Elvețian în februarie 2026, urmând să fie reexaminat, după apariția unei noi probe. O audiere în fața TAS nu este așteptată înainte de mai 2027.
Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestație și i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut și ea contestație pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea și pe 5 de americanca Jordan Chiles.
Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât și gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elvețian.
România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbașa câștiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.
