Mii de elevi de liceu, studenți și profesori au coborât joi, din nou, în stradă în Grecia pentru a cere fonduri suplimentare pentru educație, în contextul mobilizării tinerilor în Europa, relatează AFP.
Sub un banner pe care scria ‘Din Grecia în Franța, ne batem pentru o educație publică și gratuită’, în jur de 4.000 de persoane au defilat la Atena și la Salonic, potrivit poliței și jurnaliștilor France Presse.
‘Problemele sunt aceleași’ în Grecia și în Franța, a declarat pentru AFP Filanthi Gioni, studentă în inginerie și reprezentantă aleasă a studenților. ‘Banii sunt folosiți pentru armamentul NATO și războaie’, a denunțat ea.
Manifestanții s-au reunit în fața Universității din Atena, apoi s-au îndreptat, pașnic, spre esplanada Syntagma din fața parlamentului.
‘Cerem o creștere a finanțării (universității), modernizarea infrastructurilor și sprijin financiar pentru studenții care nu reușesc să facă față creșterii costului vieții și chiriilor exorbitante’, a spus Nikos Alexiadis, student la matematică în cadrul Universității Aristotel din Salonic.
Federația cadrelor didactice din învățământul secundar (OLME) a prevăzut oprirea lucrului timp de patru ore spre a le permite membrilor săi să ia parte la manifestații.
‘Suntem alături de elevii și studenții noștri care revendică dreptul la educație publică și gratuită, la studii și la o viață la înălțimea aspirațiilor lor’, a declarat federația într-un comunicat.
Elevii și profesorii protestează față de deficitul de infrastructură, de personal și față de starea precară a clădirilor școlare.
În ultimele săptămâni, manifestațiile liceenilor din Franța s-au extins și în alte țări europene.
În Grecia, prima mobilizare din 21 octombrie a strâns peste 10.000 de persoane, în principal la Atena și Salonic.
Potrivit Eurostat, Grecia a alocat în 2023 pentru educație 3,3% din PIB, unul din cele mai mici procente din UE și mult sub media europeană de 4,7%.
‘Noi am trecut prin ceea ce se întâmplă astăzi în Franța acum circa 16 ani’, scria cotidianul Kathimerini într-un editorial din 21 octombrie.
‘Atunci când un cetățean are sentimentul că nu își poate exprima nemulțumirea la urne, poate alege să coboare în stradă, mai ales dacă este revoltat (…) de sentimentul de abandon din partea statului’, explica același editorial.
Confruntate cu criza puterii de cumpărare în Europa, sindicate și asociații pentru dreptul la locuință din șapte țări europene, printre care și Grecia, au chemat la ‘manifestații coordonate’, într-una din rarele mobilizări comune, mai menționează AFP.
