Greenpeace România anunţă, miercuri, că imagini realizate de sateliţi au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, din Marea Neagră, o zonă de mare adâncime unde se desfăşoară forajele offshore din proiectul Neptun Deep. Potrivit organizaţiei, pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri şi a acoperit o suprafaţă de 45 km².
“Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre şi iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom şi Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliţi au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfăşoară forajele offshore (…) Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri şi a acoperit o suprafaţă de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal”, a transmis, miercuri, Greenpeace România, într-un comunicat de presă.
Organizaţia consideră că “responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep”.
“Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS – Automatic Identification System), sursa potenţială a acestei deversări masive ar fi nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncţional care deserveşte direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parţial cu urma de poluanţi identificată de satelit”, arată organizaţia.
Aceasta precizează că, în urma solicitărilor transmise, Autoritatea Navală Română a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul.
“Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind «irelevant din punct de vedere operaţional» din cauza distanţei mari faţă de ţărm. În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile, se mai arată în comunicatul de presă.
Alin Tănase, coordonator campanii, Greenpeace România, afirmă că este “un cerc vicios al nepăsării”.
“Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfăşoară departe de ochii lumii, iar autorităţile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiştilor. Să închizi un potenţial caz de poluare pe o suprafaţă de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menţionată o cantitate masivă de poluanţi sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în faţa marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, şi instituţii care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase.
Organizaţia afirmă că, în timp ce autorităţile exclud posibilitatea unui eveniment de poluare, cazul a fost detectat prin sateliţii radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligenţă artificială Cerulean şi validat manual de experţi în analiză oceanografică.
“Aceştia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri şi fluide specifice navelor, substanţe care nu ar trebui să ajungă în mare”, a mai transmis Greenpeace, adăugând că incidentul semnalat nu este un caz izolat.
Între 2022 şi 2025, Greenpeace România anunţă că a identificat 226 de pete de poluanţi în zona românească a Mării Negre.
“Greenpeace România solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom şi Romgaz, asumarea de urgenţă a responsabilităţii pentru activitatea navelor subcontractate şi cere autorităţilor o monitorizare post-incident reală şi transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
