Conectarea la canalizare este în continuare foarte scăzută în zone largi din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, existând ‘decalaje sistemice’ în ceea ce privește infrastructura de bază, relevă un raportl privind eficiența administrației publice centrale și locale elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului în cursul anului trecut, pe baza datelor din 2024.
Conform documentului, acest fapt afectează atât calitatea vieții, cât și eligibilitatea pentru finanțări viitoare.
‘Accesul la apă potabilă este generalizat, dar persistă UAT-uri cu grad de conectare redus în sudul și estul țării. Serviciile de colectare selectivă a deșeurilor au cunoscut îmbunătățiri, dar complexitatea sortării (biodeșeuri, textile etc.) rămâne limitată în multe zone rurale. Numărul de autorizații de construire reflectă clar dinamica economică și demografică – aglomerări în jurul marilor orașe și lipsă de activitate în zone slab dezvoltate, uneori chiar fără nicio autorizație emisă’, se precizează în raport.
Acesta mai indică faptul că intervenția publică prin ajutoare economice este ‘concentrată’ și ‘inegală’.
‘Ajutoarele de stat și de minimis plătite în 2023 s-au concentrat în județele cu economie activă (ex. București, Cluj, Timiș, Prahova), dar apar și județe surpriză (ex. Olt) unde valoarea alocată este ridicată, semnalând intervenții publice punctuale sau strategice. Alte județe au fost complet absente din acest mecanism, ceea ce poate accentua decalajele de dezvoltare’, se explică în raportul Guvernului.
Documentul identifică și o serie de disfuncționalități, între care capacitate administrativă inegală între unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și Consiliile județene – nu doar în atragerea fondurilor, ci și în execuția acestora, întârzieri în contractare și în demararea proiectelor, în special în ceea ce privește PNRR, zone fără dezvoltare edilitară sau investițională – comune fără canalizare, fără apă curentă, fără autorizații de construire, fără proiecte PNRR sau europene contractate. Sunt date drept exemplu localitățile Armășești (Ilfov), Izvoare și Siliștea Crucii (Dolj), Mihai Bravu (Giurgiu), Spermezeu (Bistrița-Năsăud).
În acest context, este subliniată nevoia urgentă de intervenție diferențiată și sprijin administrativ adaptat capacității reale a fiecărei zone.
‘Această radiografie a dezvoltării locale scoate în evidență nevoia urgentă de intervenție diferențiată și sprijin administrativ adaptat capacității reale a fiecărei zone. Politicile publice și fondurile trebuie să fie mai bine corelate cu realitatea din teritoriu, iar indicatorii de infrastructură, investiții și mediu trebuie să stea la baza unei reconfigurări strategice a finanțării dezvoltării locale în România’, se specifică în raport.
Conform acestuia, datele care s-au utilizat sunt comunicate din surse oficiale (Ministerul Finanțelor, INS, ANRSC, MIPE, Consiliul Concurenței), dar în unele cazuri au fost identificate limite privind consistența sau sincronizarea acestora.
În toate cazurile, datele au fost prelucrate exclusiv în formă agregată, fără conținut personal identificabil, și interpretate în contextul populației rezidente raportate la Recensământul 2021.
Citeşte şi:
Guvern/Raport: Administrația publică – fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele; fondurile publice – distribuite inechitabil
Guvern: Companiile de stat subvenționate necesită mecanisme de monitorizare, redresare sau restructurare urgentă
Guvern/Raport: Lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre județe – îngrijorătoare
