”Şi inflaţia, cu toate creşterile, se va menţine sub 5%, deci nici preţurile nu explodează. Asta e lumea în care trăim. Preţurile cresc continuu”, a adăugat Isărescu, conform News.ro.
Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, dacă el crede că vor exploda facturile în scenariul eliminării plafonării la energie.
”Constat şi eu că ne plac cuvintele tari: explozii ş.a.m.d. Nu au cum să explodeze. Dar întrebaţi în altă parte, nu aici.
Nu avem un scenariu din ăsta exploziv. Şi inflaţia, cu toate creşterile, se va menţine sub 5%, deci nici preţurile nu explodează. Asta e lumea în care trăim. Preţurile cresc continuu”, a afirmat Isărescu.
El a precizat că unii analişti consideră că Partidul Republican a câştigat alegerile în SUA din considerente de inflaţie.
”În America, unii spun că alegerile au fost câştigate de Partidul Republican din considerente de inflaţie. Sau unul dintre motivele principale. Inflaţia este o componentă a lumii în care trăim. Eu care împlinesc 30 de ani de la prima călătorie în America, când am fost prima oară, intram cu un dolar la MC Donalds şi mâncam un hamburger, beam un suc, luam o plăcintă şi plecam cu 20 de cenţi rest. Nu mai poţi face asta sub nicio formă”, a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu: Majorarea TVA are impact inflaţionist. Se duce în preţuri/ Opt la sută este deja un deficit extern foarte mare. Ţara poate să trăiască, dar mai chinuit sau mult mai chinuit cu deficite de asemenea amploare
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că majorarea TVA are un impact inflaţionist şi se va duce în preţuri. ”Opt la sută este deja un deficit extern foarte mare. Ţara poate să trăiască, dar mai chinuit sau mult mai chinuit cu deficite de asemenea amploare”, a declarat el.
Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, ce s-ar întâmpla în cazul creşterii TVA de anul viitor la 20 sau 21% şi dacă poate fi o măsură de ajustare şi de corecţie.
”Categoric, când s-a făcut ajustarea cealaltă s-a făcut în principal pe bază de TVA, cu toate că iniţial s-a spus că se mai taie veniturile. Dar până la urmă s-a ajuns la TVA. Majorarea TVA-ului are impact inflaţionist. Se duce în preţuri”, a transmis Isărescu.
Isărescu a adăugat că opt la sută este un deficit extern foarte mare.
”Opt la sută este deja un deficit extern foarte mare. Ţara poate să trăiască, dar mai chinuit sau mult mai chinuit cu deficite de asemenea amploare. Pe de altă parte, noi putem, ca să dau un mesaj pozitiv, să concepem, mă refer la noi, românii, un program de ajustare care să… Am văzut că este o parte a proiectului, 0,7% pe an. Deci ajustare 0,7 pe an, ceva mai mică sau semnificativ mai mică decât o creştere economică pe care o gândim la 2% şi care să se poată îmbina la nivel global cu o evitare a scăderii nivelului de trai, dar nu cu creşteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale. Aia nu se mai poate face. Ţara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. În ce măsură nu o să fie cineva care să-mi spună să trec şi eu la dietă, dar şi eu trebuie să mai… să trec la o anumită dietă. 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice şi financiare puternice, care se duc şi în plan social şi politic”, a transmis guvernatorul Băncii Naţionale.
Isărescu, întrebat dacă în noiembrie şi decembrie se va vedea un nou puseu inflaţionist: Nu. Nu vedem că inflaţia se mai duce în jos, aşa cum am văzut-o în vară. În vară eram mai optimişti
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că nu se va mai vedea un nou puseu inflaţionist în lunile noiembrie şi decembrie, dar a menţionat că inflaţia nu se mai duce în jos aşa cum se întâmpla în vară. ”În vară eram mai optimişti. (…) Inflaţia CORE este cea care duce preţurile în jos, dar credem că mai ales seceta îşi va spune cuvântul”, a arătat el.
Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, dacă vom vedea un nou puseu inflaţionist în noiembrie şi decembrie.
”Nu. Vă spun direct nu. Nu ăsta e mesajul nostru. Nu vedem că inflaţia se mai duce în jos, aşa cum am văzut-o în vară. În vară eram mai optimişti. (…) Inflaţia CORE este cea care duce preţurile în jos, dar credem că mai ales seceta îşi va spune cuvântul”, a declarat Mugur Isărescu.
El a fost întrebat şi despre creşterea importurilor de alimente pe fondul scăderii producţiei interne de alimente şi cum va putea fi reglată această balanţă între importuri şi exporturi.
”O bună parte din explicaţii rezultă în anul dificil din punct de vedere agricol, seceta. Mai dificil decât în alte ţări pentru că seceta a fost în mai toată Europa, dar la noi mai pronunţat. Aţi văzut şi impactul asupra producţiei. Dar în cazul importului de produse agroalimentare al României, şi pe noi ne preocupă, cred că sunt probleme mai degrabă structural decât cele care ţin de politica monetară şi vor trebui să facă obiectul unei analize sectoriale în sensul de ce se întâmplă în agricultura românească şi în industria alimentară”, a afirmat Isărescu.
El a menţionat şi că problema există şi din cauza faptului că spaţiile de depozitare din România pentru legume şi fructe sunt mult mai mici.
”O bună parte din problemă derivă din faptul că, de exemplu, la legume, fructe, spaţiile de depozitare din România sunt mult mai mici. Deci iarăşi probleme structurale. Mai mult chiar nu sunt pregătit să vă răspund, nu este chiar domeniul nostru de activitate”, a transmis guvernatorul BNR.
Isărescu a prezentat raportul trimestrial: Inflaţia va creşte la 4,9%
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat luni după-amiază raportul trimestrial asupra inflaţiei, într-o conferinţă de presă la BNR. Guvernatorul a prezentat şi situaţia deficitelor gemene, care sunt în jur de 8%, spunând că va urma o corecţie fiscal-bugetară.
„Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a spus guvernatorul Isărescu, citat de Ziarul Financiar.
Ce a declarat mai Guvernatorul:
-În luna septembrie, rata anuală a inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum, a fost inferioară celei din iunie, dar ritmul de scădere a fost mult mai lent, în special datorită secetei şi datorită mişcării alerte a salariilor în sens ascendent.
-Procesul dezinflaţionist a continuat să fie susţinut de componenta exogenă a coşului de consum, mult atenuată faţă de trecut.
-Observăm că excedentul de cerere la nivel macroeconomic pe care îl arată Deviaţia PIB s-a diminuat semnificativ.
-Indicatorul de încredere în economie creşte, nu s-a prăbuşit în România. Avem şi alţi indicatori care sunt calculaţi pentru România şi ţările europene şi care arată o diminuare, dar nu o scădere dramatică. Nu este un motiv să ne îngrijorăm foarte mult.
-Creşterea puterii de cumpărare este un factor pozitiv, precum şi cifra de afaceri din retail, salariul mediu pe economie, indicatorul mediu de încredere a consumatorilor, toate se duc în sus în mod alert.
-Creditele de consum sunt corelate cu creşterea veniturilor.
Media vorbeşte că dobânzile în România sunt încă înalte – atunci cum explicăm aceste evoluţii la dobânzi înalte ale creditului de consum? Creşteri vioaie ale creditului de consum.
-Investiţiile au păstrat o dinamică pozitivă în T2, dar în scădere. Tendinţa este posibil să se prelungească pe fondul subutilizării capacităţilor de producţie şi a perspectivelor mai rezervate a mediului de afaceri local.
-Cercurile de afaceri, antreprenorii din România, au o viziune mai degrabă neutră – a crescut ponderea celor care nu mai văd perspectiva ca bună şi foarte bună.
-Dinamizarea cererii interne a antrenat creşterea importurilor. Cererea internă nu a fost acoperită de producţia internă.
-Contul curent nu arată bine deloc.
-Cursul de schimb a fost un element de stabilitate, de descurajare a creşterii preţurilor de import. Şi-a făcut datoria faţă de ce s-a întâmplat în alte ţări, dar poate să facă atât, nu trebuie să ne aşteptăm să le facă pe toate.
-Prima de risc se menţine cea mai ridicată din zonă.
-Situaţia deficitelor gemene este destul de îngrijorătoare.
-Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe.
-Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face.
-Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%.
-Cu inflaţia mergând în jos, şi prognoza este clară că se va duce în jos, şi dobânzile vor merge în jos. Când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă.
