Guvernul a aprobat, vineri, un inventar al dosarelor europene de interes prioritar pentru România.
Memorandumul sintetizează stadiul acestor dosare aflate în negociere sau în dezbatere la nivelul Uniunii Europene și sunt evidențiate principalele mize pentru România, în vederea fundamentării pozițiilor care urmează să fie susținute în cadrul procesului decizional european, se arată într-un comunicat remis, vineri, de Guvern.
‘În ceea ce privește piața unică europeană, obiectivele urmărite vizează eliminarea barierelor de reglementare care afectează mediul de afaceri, stimularea activităților economice transfrontaliere, facilitarea extinderii companiilor pe piața europeană și consolidarea mecanismelor de supraveghere a pieței’, a indicat Executivul.
În domeniul securității energetice și al prețurilor la energie, pentru România prezintă un interes deosebit amânarea aplicării ETS2, mecanism care extinde sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii la sectoarele clădirilor și transportului rutier.
‘Aplicarea mecanismului a fost deja amânată până la 1 ianuarie 2028, însă un grup de state membre, inclusiv România, susține continuarea demersurilor pentru o nouă amânare, până în anul 2030’, a explicat Guvernul.
Alte domenii de interes sunt: adaptarea infrastructurii la transformările sistemului energetic; reducerea temporară a obligațiilor de raportare și monitorizare prevăzute de legislația europeană privind reducerea emisiilor de metan; identificarea și promovarea măsurilor de reducere a costurilor cu energia electrică; pregătirea cadrului de implementare a obiectivelor energetice și climatice ale UE pentru perioada post-2030.
Un obiectiv alt strategic pentru România îl reprezintă susținerea ‘suveranității tehnologice’ a Uniunii Europene.
‘În acest context, prezintă interes inițiativele europene privind dezvoltarea capacităților tehnologice proprii, reducerea dependențelor externe în domeniile digitale strategice, dezvoltarea infrastructurii digitale și consolidarea capacităților europene în domeniul inteligenței artificiale. Poziționarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităților de dezvoltare și finanțare, cât și asigurarea participării economiei și sectorului de cercetare românesc la noile lanțuri valorice tehnologice europene’, a informat Executivul.
România este interesată, de asemenea, de identificarea oportunităților de extindere a exporturilor și de atragere a investițiilor, în contextul în care UE vizează promovarea unor acorduri de liber schimb și de investiții cât mai cuprinzătoare cu parteneri din afara sa.
În ceea ce privește politica de mediu, România este interesată de revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) pentru perioada post-2030. Un alt domeniu de interes este elaborarea pachetului legislativ privind energia și schimbările climatice pentru perioada post-2030, cu accent pe sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (non-ETS).
‘România și-a asumat obiectivele climatice europene și are responsabilitatea de a asigura transpunerea și implementarea acestora prin politici și măsuri la nivel național. În vederea fundamentării unei poziții naționale solide în negocierile europene, sunt necesare: evaluarea stadiului îndeplinirii de către România a obiectivelor și țintelor climatice aferente anului 2030; identificarea eventualelor decalaje și a măsurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate; formularea poziției de negociere a României privind stabilirea viitoarelor ținte climatice, cu evaluarea implicațiilor economice, sociale și bugetare’, se precizează în comunicat.
În domeniul securității și apărării, prioritățile României sunt: implementarea programului SAFE; monitorizarea inițiativelor de consolidare a industriei europene de apărare și identificarea oportunităților de finanțare disponibile; pregătirea implementării legislației europene în materia mobilității militare; trecerea la etapa de operaționalizare a hub-ului de securitate la Marea Neagră.
Țara noastră susține, totodată, încheierea unui acord politic până la sfârșitul anului 2026 referitor la Cadrul Financiar Multianual al UE, astfel încât să existe timpul necesar pregătirii planurilor naționale și finalizării negocierilor cu Parlamentul European pentru implementarea acestuia de la 1 ianuarie 2028.
‘România trebuie să urmărească îndeaproape evoluția negocierilor, cu accent pe protejarea intereselor naționale, menținerea unui nivel adecvat al finanțărilor europene destinate politicilor de coeziune și agriculturii, precum și asigurarea predictibilității resurselor necesare investițiilor și reformelor naționale’, a transmis Guvernul.


