„Guvernul nu avea altă opțiune din momentul în care negociază cu Comisia Europeană acel plan de reducere a deficitului întins pe o perioadă de 7 ani, din 2025 până în 2031. Dacă Comisia acceptă această propunere a Guvernului, sigur că Guvernul trebuia să abroge sau să amâne acea prevedere din Legea responsabilității care solicita ca, în momentul în care ponderea datoriei publice în PIB depășea 50%, să vină cu un program de măsuri care ajungeau într-un final până la înghețarea salariilor publice etc.
Dacă această schemă cu Comisia va fi agreată, reducerea deficitului de la circa 7% la sub 3% în 2031, atunci undeva pe acest parcurs vom ajunge cu datoria publică și la 60% din PIB, dar dacă Guvernul își va respecta angajamentele, vom fi în grafic să reducem nu numai deficitul, ci și ponderea datoriei publice în PIB”, a declarat Theodor Stolojan, pentru B1 TV.
Ministerul Finanțelor recunoaște „un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar
Guvernul s-a scutit singur de obligația legală de a lua măsuri pentru scăderea deficitului bugetar, deși chiar Ministerul Finanțelor arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru că România a înregistrat „un derapaj major” de la ținta de deficit și că e nevoie urgentă de reducerea cheltuielilor statului.
„În cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o reducere a ritmului accelerat înregistrat în prima parte a anului curent și o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât acestea să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2024”, susține Ministerul Finanțelor în raport.
