Guvernul a anunțat, vineri, că va iniția acțiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel București în urma cărora au fost suspendate, la solicitarea PSD, șase hotărâri de guvern.
‘Măsuri importante pentru protecția tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități, pentru accesul pacienților români la registre internaționale de transplant, precum și măsuri din alte domenii nu vor putea intra în aplicare în perioada următoare după ce Curtea de Apel București a suspendat joi, la solicitarea PSD, șase hotărâri adoptate de Guvern’, a precizat Executivul într-un comunicat.
Guvernul transmite că acest set de documente include și reglementări pentru îndeplinirea unor angajamente asumate prin PNRR, plan în baza căruia România primește finanțare europeană, iar neadoptarea acestora atrage neatingerea unor ținte și jaloane și, implicit, pierderea unor fonduri din PNRR.
‘Guvernul va iniția acțiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel București într-un calendar foarte accelerat: luni, 27 iulie, PSD a depus plângerile prealabile; miercuri, 29 iulie, PSD a atacat 11 din cele 12 hotărâri și a cerut suspendarea lor. În aceeași zi, începând cu ora 13:14, au început să intre la Secretariatul General al Guvernului (instituție care reprezintă Guvernul în instanță) citații pentru cele 11 procese; primul termen a fost joi, 30 iulie, ora 13:00, iar alte cinci termene în aceeași zi la ora 15:45’, a precizat sursa citată.
Executivul a menționat efectele suspendării hotărârilor de guvern.
În acest sens, un efect ar fi că persoanele cu dizabilități nu vor mai fi sprijinite să se integreze în societate.
‘Prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2026 privind aprobarea Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap – persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice, inclusiv tinerii care părăsesc centrele, ar fi beneficiat de sprijin financiar pentru a se integra în comunitate. Începând cu anul 2027, aceste persoane dezinstituționalizate ar fi primit o indemnizație lunară pentru locuire în limita unui salariu minim brut pe țară (acum este 4.350 de lei) care să acopere cheltuielile de administrare a locuinței, inclusiv utilitățile’, evidențiază Guvernul.
De asemenea, la momentul părăsirii centrului rezidențial și instalării în comunitate, acestea ar fi beneficiat de o sumă de tranziție, pentru a-și amenaja locuința. Această sumă reprezenta valoarea a două salarii minime brute pe țară (totalul actual 8.700 de lei). În primii ani, respectiv 2027-2029, finanțarea ar fi fost asigurată din fonduri europene, iar ulterior, de la bugetul de stat.
Guvernul menționează că, din cele 15.903 persoane adulte cu dizabilități aflate în prezent în centre rezidențiale, aproximativ o treime, respectiv 5.411 persoane, sunt în proces de dezinstituționalizare și integrare în comunitate.
Un alt efect al suspendării hotărârilor este riscul de întrerupere a accesului pacienților români la mecanismul destinat facilitării schimbului internațional de organe pentru transplant, adaugă Executivul.
‘Hotărârea Guvernului nr. 546/2026 privind aprobarea nivelului cotizației pentru realizarea interconectării cu instituții similare internaționale și/sau organizații internaționale de schimb de organe în anul 2026. Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea asigurării continuității participării României la platforma FOEDUS – European Organ Exchange, mecanism european destinat facilitării schimbului internațional de organe între statele participante. Aprobarea și achitarea cotizației aferente anului 2026 este condiție necesară menținerii calității României de membru al acestei rețele. În lipsa adoptării hotărârii, există riscul pierderii accesului la platforma FOEDUS, cu consecința limitării posibilității de identificare și alocare a organelor compatibile prin mecanismele de cooperare internațională’, precizează sursa citată.
O asemenea situație ar afecta în mod direct interesul public în domeniul sănătății, întrucât reduce posibilitatea pacienților din România aflați pe listele de așteptare pentru transplant de a beneficia de organe provenite din schimburile internaționale realizate prin intermediul platformei.
Guvernul susține că există și riscul de neîndeplinire a unui jalon din PNRR.
‘Hotărârea Guvernului nr. 545/2026 pentru modificarea anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și modificarea art. 6 alin.(6) din Hotărârea Guvernului nr.1186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină. Adoptarea actului normativ a fost determinată de necesitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv a Jalonului nr. 508 aferent Reformei nr. 1 din Componenta 16 – ‘RePowerEU’, precum și de obligația de a asigura Agenției Domeniilor Statului capacitatea operațională necesară identificării, cartografierii și inventarierii terenurilor degradate ale statului care urmează să fie valorificate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile’, detaliază Guvernul.
De asemenea, Executivul subliniază că, prin suspendarea Hotărârii Guvernului nr. 509/2026 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, există riscul de infringement pentru legislație europeană netranspusă în cea națională.
Guvernul mai arată că suspendarea Hotărârii Guvernului nr. 547/2026 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 784/2017 privind reorganizarea Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Lovrin duce la neaplicarea unei legi adoptate de Parlament.
