Zeci de psihologi și medici au participat miercuri, la Miercurea-Ciuc, la cea de-a doua ediție a simpozionului interdisciplinar ‘PsyConnect’, care a fost dedicat fenomenului burnout și efectelor acestuia asupra sănătății.
Evenimentul intitulat PsyConnect 2.0 a fost organizat la Casa de Studii ‘Jakab Antal’ din municipiu de filiala Harghita a Colegiului Psihologilor din România, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, și a avut ca temă ‘Fenomenologia BURNOUT: indicații psihologice și psihiatrice’.
Președinta filialei Harghita a Colegiului Psihologilor din România, Ionela Tudor, a declarat presei că tema a fost aleasă pornind de la ceea ce se întâmplă tot mai frecvent în realitatea zilelor noastre, unde suprasolicitarea generată de volumul mare de muncă, dorința de a atinge standarde ridicate de performanță, dar și responsabilitățile familiale și sociale, pot duce la epuizare.
Potrivit acesteia, organizatorii au dorit ca ediția din acest an să extindă colaborarea și către alte instituții, prin implicarea mai multor specialiști din sistemul medical.
‘Ne dorim ca această activitate să aibă și continuitate, deci nu să ne întâlnim doar să ne întâlnim și să povestim despre ce presupune (burnout-ul n.red.) și cum putem să facem ceva în a schimba această direcție, ci de acum încolo, sperăm ca de mâine, să se miște ceva pe partea aceasta, astfel încât oamenii plecând de aici să poată transmite și altora informațiile adunate, informații care consider că vor fi de un real folos pentru ei’, a arătat Ionela Tudor.
Ea a subliniat că prevenirea burnoutului presupune și implicarea managerilor instituțiilor, care trebuie să conștientizeze ce se întâmplă în astfel de situații și să gestioneze echilibrat distribuirea sarcinilor și responsabilităților către angajați.
La rândul său, medicul psihiatru Eliza Sîrbu, de la Spitalul de Psihiatrie din Tulgheș, a menționat, referindu-se la instituția unde lucrează, că personalul medical este predispus riscului de burnout, în contextul creșterii numărului de pacienți, al complexității cazurilor și al deficitului de personal.
Aceasta a explicat că la nivelul fiecărei instituții sanitare se evaluează anual riscul de burnout, iar rezultatele trebuie să conducă, atunci când este cazul, la intervenții instituționale sau la sprijin individualizat, pentru persoana care necesită ajutor.
Dr. Eliza Sîrbu a arătat că, în multe cazuri, burnout-ul nu este depistat în fazele incipiente, când poate fi abordat prin intervenție psihoterapeutică, ci este descoperit în stadii avansate, când este necesară intervenția psihiatrică.
‘Ce aduce nou acest simpozion este exact acest lucru: trecerea din partea aceasta de clinică, de cabinet, către clinică-spital. Și este necesar să abordăm și evoluția burnout-ului, nu doar partea de început în care simt un surmenaj, ci partea în care se transformă mai departe într-o tulburare, de cele mai multe ori, din spectru afectiv. Pentru că rana psihologică, care inițial este, dacă vreți, din cauza volumului mare, al responsabilităților, se transformă mai târziu în senzația de inutilitate și poate mai târziu merge către depresie. Aici este partea în care, practic, noi putem interveni, aici este de fapt unde găsim majoritatea persoanelor de la nivelul instituțiilor și aici putem într-adevăr să adresăm acest fenomen’, a arătat specialista.
Printre semnale de alarmă se numără anxietatea legată de începerea unei noi zile de muncă, pierderea interesului pentru activități care înainte ofereau satisfacție, retragerea din viața socială sau dificultățile de concentrare și de luare a deciziilor.
În mesajul transmis participanților, președintele Colegiului Psihologilor din România, Constantin-Edmond Cracsner, a subliniat că burnoutul nu reprezintă doar o problemă individuală, ci poate fi expresia unor dezechilibre organizaționale profunde, generate de volumul excesiv de muncă, lipsa resurselor, ambiguitatea responsabilităților sau de absența recunoașterii profesionale.
‘Știm cu toții că un profesionist epuizat poate deveni mai vulnerabil la erori, la dificultăți de concentrare, la diminuarea capacității empatice și, într-un final, la deteriorarea relațiilor profesionale. De aceea consider că prevenirea epuizării profesionale trebuie să devină o componentă firească a culturii organizaționale și nu doar o intervenție ocazională, activată doar atunci când problemele au devenit imposibil de ignorat’, a transmis Constantin-Edmond Cracsner.
Programul PsyConnect 2.0 a inclus mai multe prezentări din domeniul medical și workshopuri de psihologie, iar participanții au fost implicații în exerciții, analiza unor studii de caz și discuții privind identificarea și gestionarea fenomenului burnout.
Componenta medicală a simpozionului a fost coordonată de prof. univ. dr. Adriana Mihai și conf. univ. dr. Andreea Sălcudean, ambele de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureș.
Organizatorii au precizat că la eveniment au participat și specialiști din alte județe, cum ar fi Covasna, Brașov, Sălaj și Mureș, precum și din București, conferind simpozionului un caracter regional.
