Publicul este invitat să descopere, până pe 30 septembrie, una dintre cele mai valoroase și importante picturi din România, ‘Friedrich I de Zoller’, o lucrare realizată de Gustav Klimt în 1884, care se află în colecția regală a Muzeului Național Peleș.
După expozițiile ‘Brâncuși’ și ‘Picasso’, în noua sală ‘Tezaur’ de la Palatul Culturii din Iași, publicul poate vizita, până la sfârșitul lunii septembrie, expoziția ‘Klimt la Palat’.
‘Invit ieșenii, turiștii, artiștii din Iași, să vină la Palat să stea față în față cu lucrările realizate de maestrul Gustav Klimt. Acest important artist este unul dintre precursorii art nouveaului vienez.(…) Acum la Iași este expusă pictura ‘Friedrich I de Zoller’ realizată în preajma anului 1884. Vizitatorii pot admira și patru lucrări provenite din colecția avocatului George Șerban, care conturează universul marelui artist. Săptămâna viitoare vom deschide o altă expoziție importantă care aduce în prim plan gravura europeană din secolul XV’, a declarat, pentru AGERPRES, noul manager interimar al Palatului Culturii, Alexandru Chituță.
Potrivit reprezentanților Palatului Culturii, expoziția ‘Klimt la Palat’ rămâne deschisă până pe 30 septembrie și poate fi vizitată de miercuri până duminică, cu biletul aferent Muzeului de Artă sau cu oricare din variantele de bilet compus de la Complexul Muzeal Național ‘Moldova’ Iași.
***
Gustav Klimt (1862-1918) și-a început cariera artistică departe de portretele strălucitoare pentru care este cunoscut astăzi. Expoziția ‘Klimt la Palat’ prezintă în premieră în regiunea Moldovei o introducere în creația artistului vienez.
Format la Kunstgewerbeschule din Viena, o școală de arte aplicate și artizanat, a lucrat ca pictor și decorator de elemente arhitecturale ale unor renumite clădiri publice, printre care Burgtheater și Kunsthistorisches Museum. Primele sale lucrări erau tradiționale și extrem de reușite – abia mai târziu avea să-și dezvolte stilul său ornamental, radical. Născut în Imperiul Austriac și format în tradiția academică, Klimt a fost unul dintre fondatorii Secesiunii vieneze înființate în 1897, declarându-și independența față de constrângerile impuse de genuri și școli artistice.
Klimt a desenat și pictat multe dintre femeile de seamă ale Vienei de la sfârșitul secolului. Adesea, acestea nu erau doar personalități mondene, ci și intelectuale, mecene și artiste în drept propriu – femei precum Adele Bloch-Bauer, Serena Lederer și Eugenia Primavesi. În cadrul expoziției ‘Klimt la Palat’, curatorii Alexandru Constantin Chituță și Luminița Afloarei adresează publicului ieșean o invitație de a pătrunde în universul simbolist și arta Sezession-ului vienez.
Viziunea personală a lui Klimt a atins apogeul în ‘perioada de aur’ marcată de portrete și alegorii, redate la scară realistă și împodobite cu fațete hipnotizante realizate din foiță de aur și pigmenți. Fiu al unui aurar, artistul a fost fascinat de această nuanță strălucitoare, predilecția sa fiind alimentată de numeroase alte influențe.
După moartea artistului, picturile sale au atins unele dintre cele mai mari prețuri plătite vreodată pentru opere de artă individuale, un astfel de exemplu fiind ‘Șerpi de apă II’ (1904 – 1907), vândută pentru 184 de milioane de dolari, în 2013. În perioada nazistă, multe dintre picturile lui Klimt au fost confiscate de la colecționari evrei. Cel mai cunoscut caz a fost cel al ‘Portretului Adelei Bloch-Bauer I’, confiscat de la familia Bloch-Bauer și expus ulterior la Galeria Națională a Austriei. În 2006, după un îndelungat proces în instanță, tabloul a fost restituit Mariei Altmann, nepoata personajului reprezentat de Klimt. Ulterior vândut în cadrul unei licitații organizate de Christie’s pentru 135 de milioane de dolari – la acea vreme, cel mai mare preț plătit vreodată pentru un tablou – lucrarea se află astăzi expusă la Neue Galerie din New York. Cazul, precum și ecranizarea sa în filmul ‘Woman in Gold’, au atras atenția întregii lumi asupra problemei restituirii.
