Codrina Rădulescu, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola din Iași, a declarat, pentru AGERPRES, că nu trebuie să minimalizăm simptomele emoționale persistente apărute odată cu trecerea la ora de iarnă.
Ea subliniază că organismul transmite semnale care trebuie recunoscute, iar pregătirea pentru schimbarea sezonului ar trebui să includă, în aceeași măsură, grija pentru sănătatea mintală.
‘Din perspectiva psihiatriei moderne, este esențial să privim aceste modificări produse de trecerea la ora de iarnă prin prisma relației dintre creier, organism și mediul înconjurător. Trebuie să învățăm să recunoaștem semnalele pe care ni le transmite organismul, să acordăm importanță somnului, luminii naturale, mișcării și relațiilor sociale și, mai ales, să nu minimalizăm simptomele emoționale persistente. Așa cum ne pregătim organismul pentru schimbarea sezonului, trebuie să acordăm aceeași atenție și echilibrului nostru psihic. Sănătatea mintală nu este separată de ritmul biologic al organismului, ci face parte dintr-un sistem complex, aflat permanent în interacțiune cu mediul în care trăim’, a declarat medicul.
Ea a explicat că schimbarea orei, deși poate părea un simplu eveniment administrativ, reprezintă pentru organism o modificare a ritmului biologic cu implicații asupra somnului, dispoziției și funcționării psihice.
‘Trecerea la ora de iarnă presupune câștigarea unei ore de somn, cel puțin teoretic, însă reducerea perioadei de lumină naturală și modificarea expunerii la lumină pot influența mecanismele neurobiologice care reglează echilibrul emoțional la persoane în general’, a declarat Codrina Rădulescu.
Conform acesteia, din perspectivă psihiatrică, această perioadă poate fi însoțită de modificări ale dispoziției afective, scăderea nivelului de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somnolență pe timpul zilei și, în anumite situații, accentuarea simptomelor anxioase sau depresive.
‘Este important să înțelegem că nu orice persoană care resimte aceste schimbări dezvoltă o tulburare psihică, însă tranziția către sezonul rece poate reprezenta un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau care sunt diagnosticate deja cu o afecțiune psihiatrică’, a mai afirmat aceasta.
Ea a explicat că organismul uman funcționează după un sistem biologic intern, cunoscut sub denumirea de ritm circadian, care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe, secreția hormonală, temperatura corporală, metabolismul și numeroase funcții cognitive și emoționale.
‘Principalul centru de coordonare a acestui ritm este la nivelul creierului, în locul numit nucleul suprachiasmatic. Acesta primește informații despre alternanța lumină-întuneric prin intermediul retinei și contribuie la sincronizarea ceasului biologic intern cu mediul înconjurător’, a precizat dr. Rădulescu.
Totodată, ea a menționat că un rol esențial îl are melatonina, hormonul produs de glanda pineală, a cărui secreție crește în condiții de întuneric și contribuie la pregătirea organismului pentru somn.
‘În paralel, lumina influențează secreția de melatonină și contribuie la reglarea stării de alertă și a ritmului somn-veghe. Odată cu trecerea la ora de iarnă, nu se modifică doar ceasul de pe perete, ci și relația dintre programul nostru social și ritmul biologic. În plus, zilele devin progresiv mai scurte, iar expunerea la lumina naturală scade’, a punctat specialistul.
Conform acesteia, din punct de vedere neurobiologic, lumina influențează și sistemele neurotransmițătoare implicate în reglarea dispoziției, inclusiv circuitele serotoninergice și dopaminergice.
‘Aceste sisteme participă la controlul emoțiilor, motivației, recompensei și nivelului de energie. Prin urmare, modificarea expunerii la lumină poate contribui la apariția unor schimbări subtile, dar relevante, în modul în care ne simțim și funcționăm în viața de zi cu zi’, a explicat medicul psihiatru.
În opinia sa, una dintre cele mai frecvente manifestări este scăderea tonusului psihic.
‘Unele persoane descriu o stare de oboseală persistentă, lipsă de motivație, dificultatea de a începe activitățile cotidiene sau senzația că au nevoie de mai mult timp pentru a-și recăpăta energia. Pot apărea, de asemenea, iritabilitatea, toleranța redusă la stres și o sensibilitate emoțională mai accentuată. Activități care anterior erau realizate cu ușurință pot deveni mai solicitante, iar capacitatea de adaptare la situațiile stresante poate părea diminuată. O altă manifestare este reprezentată de modificările somnului. Unele persoane pot prezenta somnolență în timpul zilei, dificultăți de trezire dimineața sau senzația de somn neodihnitor. Altele pot experimenta dificultăți de adormire, treziri nocturne sau dereglarea programului obișnuit de somn. Din punct de vedere cognitiv, pot apărea scăderea capacității de concentrare, dificultăți de memorare și diminuarea eficienței în desfășurarea activităților profesionale’, a mai spus Codrina Rădulescu.
Tot în această perioadă, explică medicul psihiatru, unele persoane au o creștere a apetitului alimentar, în special pentru alimente bogate în carbohidrați, asociată uneori cu reducerea activității fizice și tendința de a se retragere din activitățile sociale.
‘Este important de precizat că aceste manifestări sunt resimțite diferit de fiecare persoană în parte și nu apar obligatoriu la toată lumea. În majoritatea cazurilor, ele sunt de scurtă durată și reprezintă o reacție de adaptare la schimbarea condițiilor de mediu deja menționate’, a spus medicul specialist.
Ea a atras atenția că este necesară o diferențiere importantă între modificările temporare ale dispoziției și o tulburare depresivă propriu-zisă, întrucât ‘reducerea expunerii la lumină naturală este asociată cu apariția sau accentuarea simptomelor depresive la anumite persoane’.
‘În unele cazuri, poate apărea tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută și sub denumirea de depresie sezonieră. Aceasta reprezintă o formă de tulburare afectivă caracterizată prin apariția unor episoade depresive recurente într-o anumită perioadă a anului, cel mai frecvent în lunile de toamnă și iarnă, cu ameliorarea simptomelor în sezonul primăvară-vară. Tabloul clinic poate include dispoziție depresivă, pierderea interesului și a plăcerii pentru acțiuni care odată ofereau o stare bună, fatigabilitate, hipersomnie, creșterea apetitului alimentar, tendința de izolare socială și dificultăți de concentrare. În formele mai severe, pot apărea sentimente de inutilitate, lipsă de speranță și chiar gânduri sumbre’, a explicat dr. Rădulescu.
De asemenea, a subliniat că nu trebuie să confundăm însă tristețea de sezon cu depresia clinică.
‘Diagnosticul presupune o vizită la medicul psihiatru și o evaluare medicală complexă, luând în considerare intensitatea, durata, caracterul recurent și impactul simptomelor asupra funcționării persoanei, simptome corelate și cu istoricul medical. Un aspect deosebit de important este faptul că persoanele cu antecedente de tulburare depresivă majoră recurentă, tulburare afectivă bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice pot necesita o atenție crescută din partea familiei în această perioadă’, a mai declarat dr Codrina Rădulescu.
În opinia acesteia, nu toate persoanele resimt la fel schimbările de sezon.
‘Vulnerabilitatea este influențată de factori biologici, psihologici și sociali. Din punct de vedere biologic, există diferențe individuale în funcționarea ritmului circadian, în sensibilitatea la lumină și în reglarea sistemelor neuroendocrine implicate în somn și dispoziție. Persoanele care au deja un program de somn neregulat, care lucrează în ture sau care sunt expuse insuficient la lumina naturală pot resimți mai intens această tranziție’, a declarat doctorul.
Din perspectivă psihologică, a susținut aceasta, persoanele care se confruntă cu stres cronic, suprasolicitare profesională, anxietate sau dificultăți de adaptare pot avea o capacitate mai redusă de a face față modificărilor sezoniere.
În plus, a subliniat medicul, nu trebuie neglijat nici contextul social.
‘Reducerea activităților în aer liber, diminuarea interacțiunilor sociale și tendința de izolare pot contribui la accentuarea simptomelor afective’, a mai declarat dr Codrina Rădulescu.
Ea a mai afirmat că, pentru a preveni dezechilibrele, primul element important este menținerea unui program regulat de somn.
‘Este recomandat să păstrăm, pe cât posibil, ore constante de culcare și trezire, inclusiv în zilele libere. Expunerea la lumina naturală este deosebit de importantă. Petrecerea timpului în aer liber, în special în prima parte a zilei, contribuie la sincronizarea ritmului circadian și la reglarea ciclului somn-veghe. Activitatea fizică regulată are, de asemenea, efecte benefice asupra sănătății mintale. Mișcarea contribuie la reglarea dispoziției, reducerea tensiunii psihice și îmbunătățirea calității somnului. Menținerea relațiilor sociale este un alt factor protector. Chiar dacă zilele sunt mai scurte și apare tendința de retragere, este important să continuăm activitățile care ne oferă satisfacție și să păstrăm contactul cu familia și apropiații’, a precizat dr. Rădulescu.
Conform acesteia, în cazul persoanelor care prezintă simptome supărătoare, poate fi necesară evaluarea de specialitate.
‘Fototerapia, care presupune expunerea controlată la lumină artificială de intensitate specifică este o opțiune terapeutică în tulburarea afectivă sezonieră, dar trebuie utilizată în funcție de indicația medicală. În special la persoanele cu tulburare bipolară, este importantă evaluarea riscului de activare afectivă. Tratamentul medicamentos nu este necesar în cazul simplelor modificări tranzitorii ale dispoziției, dar poate fi indicat de specialist atunci când este diagnosticată o tulburare psihiatrică’, a mai precizat medicul specialist psihiatru.
Dacă starea de tristețe, lipsa energiei, tulburările de somn sau anxietatea persistă, se accentuează ori afectează activitatea profesională, relațiile personale și funcționarea cotidiană, este recomandată o evaluare de specialitate.
‘Nu trebuie să așteptăm ca simptomele să devină severe pentru a solicita ajutor. De asemenea, apariția gândurilor de autovătămare sau suicid necesită evaluare medicală de urgență. Este important să înțelegem că sănătatea mintală trebuie monitorizată cu aceeași atenție ca și sănătatea fizică, iar prevenția și intervenția timpurie pot reduce riscul de agravare a simptomatologiei. Trecerea la ora de iarnă nu reprezintă, în sine, o cauză a bolilor psihice. Totuși, modificarea expunerii la lumină, schimbările ritmului circadian și adaptarea organismului la sezonul rece pot influența dispoziția, somnul, energia și capacitatea de adaptare la stres’, conchide medicul psihiatru.
