Înalta Curte de Casație și Justiție o critică pe șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, privind întâlnirea pe care aceasta a avut-o cu premierul interimar Ilie Bolojan, susținând că o asemenea situație ‘nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale’.
‘Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere’, a transmis, luni, Instanța supremă condusă de Lia Savonea într-un comunicat de presă.
Potrivit ICCJ, situația prezintă ‘o gravitate instituțională aparte’, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către Ilie Bolojan, iar președinta CCR participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
‘Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție’, se explică în comunicatul citat.
În opinia ICCJ, ‘caracterul echivoc al conduitei’ președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții.
‘Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil’, a indicat Instanța supremă.
Conform acesteia, ‘o asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale’.
‘Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate’, a mai transmis ICCJ.
Reacția ICCJ vine după ce în spațiul public au apărut informații că președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu câteva zile înainte ca CCR să dezbată Legea integrității.
Duminică, CCR a transmis că întâlnirile Siminei Tănăsescu cu reprezentanți ai autorității executive ‘au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției’, în limitele competențelor prevăzute de lege.
Anterior, președinta CCR a respins ‘ferm’ și ‘categoric’ orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.
