Redactia
Un atac cibernetic asupra infrastructurii critice poate depăși rapid granițele mediului digital și poate afecta servicii esențiale de care depind zilnic milioane de oameni: alimentarea cu energie electrică, furnizarea apei, transporturile sau comunicațiile. Dr. ing. Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI București, a explicat de ce prevenirea atacurilor nu mai este suficientă și de ce capacitatea de a menține serviciile în funcțiune în timpul unui incident devine esențială.
Subiectul a fost abordat în episodul 20 al Academiei CyberSecurity Essentials 2026, într-un dialog cu Alin Niță, realizat în studioul ITalks. Proiectul este o inițiativă a Asociației pentru Tehnologia Informației și Comunicații din România – ATIC.
Atacurile cibernetice pot produce efecte în lumea reală
În cazul infrastructurilor critice, securitatea nu se rezumă la protejarea serverelor, instalarea unui antivirus sau utilizarea unui firewall. Sistemele industriale, echipamentele, comunicațiile, furnizorii și procedurile de intervenție formează un ansamblu în care o vulnerabilitate poate avea consecințe directe asupra funcționării unui serviciu.
Adrian-Victor Vevera a explicat că infrastructurile critice trebuie privite inclusiv prin prisma consecințelor pe care le poate produce indisponibilitatea lor. Energia, transporturile și alimentarea cu apă sunt doar câteva dintre domeniile în care un incident major poate genera efecte economice și sociale semnificative.
Mai mult, amenințările nu provin exclusiv din confruntări între state. Atacurile pot fi lansate de grupări de criminalitate cibernetică, organizații care urmăresc perturbarea activității economice sau atacatori care încearcă să exploateze vulnerabilitățile sistemelor industriale SCADA.
Adrian-Victor Vevera: reziliența devine la fel de importantă ca prevenția
Una dintre ideile centrale ale discuției a fost necesitatea schimbării perspectivei asupra securității infrastructurilor critice.
Organizațiile trebuie să prevină atacurile, dar trebuie să fie pregătite și pentru situația în care măsurile preventive sunt depășite. În acel moment devin decisive continuitatea operațională, procedurile de intervenție și capacitatea de revenire rapidă.
În cazul infrastructurilor moderne, problema este complicată și de procesul accelerat de digitalizare. Operarea de la distanță, comunicațiile dintre echipamente și sistemele informatice aduc beneficii importante de eficiență, dar creează simultan noi suprafețe de atac.
Vevera a atras atenția și asupra necesității unui echilibru între digitalizare și securitate. Lipsa digitalizării nu reprezintă o strategie de protecție: poate limita anumite tipuri de expunere, dar reduce în același timp eficiența și capacitatea instituțiilor de a răspunde rapid nevoilor cetățenilor.
Sistemele SCADA și problema echipamentelor industriale vechi
O provocare importantă este reprezentată de sistemele SCADA utilizate pentru monitorizarea și controlul proceselor industriale, în special în energie și industria chimică.
Multe dintre aceste echipamente au cicluri foarte lungi de funcționare și nu pot fi înlocuite rapid. În consecință, organizațiile trebuie să găsească metode prin care să protejeze infrastructura existentă, să actualizeze componentele care permit acest lucru și să verifice permanent sistemele responsabile de controlul și transferul datelor.
La aceasta se adaugă riscurile generate de conectarea echipamentelor la infrastructurile producătorilor pentru mentenanță, actualizări sau monitorizare. Orice astfel de conexiune trebuie analizată inclusiv din perspectiva securității datelor și a posibilității apariției unor vulnerabilități.
Cyber Range: atacurile trebuie simulate înainte să se întâmple
Pregătirea practică reprezintă una dintre componentele esențiale ale rezilienței.
Adrian-Victor Vevera a explicat rolul mediilor de tip Cyber Range, în care pot fi simulate atacuri și incidente asupra sistemelor industriale. Echipele pot testa scenarii, pot învăța cum să reacționeze, care este lanțul de comandă și ce instituții trebuie contactate.
Scopul este reducerea timpului de răspuns și limitarea consecințelor atunci când apare un incident real. În acest sens, exercițiile nu reprezintă doar pregătire teoretică, ci antrenament practic pentru situații de criză.
O vulnerabilitate poate veni din lanțul de furnizori
Securitatea unei organizații depinde și de partenerii săi.
O infrastructură poate fi bine protejată intern, dar vulnerabilitatea poate apărea la un furnizor de nivelul întâi sau al doilea. Din acest motiv, reziliența trebuie analizată la nivelul întregului lanț de aprovizionare și al tuturor companiilor care interacționează cu operatorii de servicii esențiale.
În același timp, infrastructurile naționale nu mai funcționează izolat. Rețelele de electricitate și gaze sunt interconectate la nivel european, ceea ce face ca un incident major să poată avea consecințe dincolo de frontiere.
În cazul electricității, timpul de reacție poate fi de ordinul secundelor sau chiar al milisecundelor. Pregătirea echipelor și cooperarea națională, internațională și interinstituțională devin astfel componente esențiale ale răspunsului.
Inteligența artificială schimbă și ecuația securității
O altă direcție abordată în cadrul interviului a fost inteligența artificială. Dezvoltarea accelerată a AI creează oportunități pentru organizații, dar introduce simultan noi vulnerabilități și riscuri.
Vevera a vorbit în acest context despre proiectul AI Factory, infrastructură care ar urma să ofere companiilor, instituțiilor publice, universităților și organizațiilor de cercetare posibilitatea de a dezvolta și testa aplicații bazate pe inteligență artificială.
Proiectul urmărește inclusiv crearea unui ecosistem în care organizațiile care nu dispun de propriile centre de date să poată testa aplicații și soluții într-un mediu dedicat.
Suveranitatea digitală și controlul asupra datelor
Interviul a abordat și problema suveranității digitale, într-un context în care organizațiile utilizează tot mai frecvent servicii AI comerciale.
Un exemplu prezentat de Adrian-Victor Vevera a vizat riscul ca angajații unei companii să introducă informații confidențiale ale clienților în aplicații AI externe. Odată transmise către infrastructura furnizorului, controlul organizației asupra modului în care sunt utilizate datele se reduce.
Una dintre soluțiile discutate este dezvoltarea unor instrumente AI care să poată funcționa în infrastructura internă a organizației, oferind avantajele automatizării fără ca datele sensibile să părăsească mediul controlat.
„Securitatea fiecăruia începe cu securitatea individuală”
Mesajul final al directorului general al ICI București a readus discuția de la marile infrastructuri la utilizatorul individual.
Protecția infrastructurilor critice presupune investiții, iar costurile securității trebuie privite în raport cu pierderile mult mai mari pe care le-ar putea produce un incident.
În același timp, IT-ul, comunicațiile și inteligența artificială au devenit componente transversale pentru aproape toate serviciile esențiale. Din acest motiv, cultura de securitate trebuie să existe atât la nivel instituțional, cât și individual.
Un dispozitiv sau un sistem informatic poate fi un instrument extrem de util, dar poate deveni și o vulnerabilitate atunci când nu este protejat corespunzător.
Participarea lui Adrian-Victor Vevera face parte din Academia CyberSecurity Essentials 2026, proiect care cuprinde 26 de episoade dedicate securității cibernetice, inteligenței artificiale, protecției datelor, infrastructurilor critice și rezilienței digitale.
Sursa: ICI București / Academia CyberSecurity Essentials 2026 – interviu Adrian-Victor Vevera
