Ilie Bolojan anunţă că se suspendă din calitatea de membru al PNL şi că îl propune pe Cătălin Predoiu pentru a prelua interimar şefia partidului/ Propunere privind preşedinţia Senatului, marţi

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, anunţă că se suspendă din calitatea de membru al PNL, precizând că marţi după-amiază, în Biroul Politic Naţional va fi ales un interimar la conducerea partidului. Bolojan afirmă că îl propune pe Cătălin Predoiu pentru preluarea acestei funcţii. Bolojan adaugă că, tot marţi, va face o propunere privind persoana care va prelua preşedinţia Senatului.

”În această seară am avut o şedinţă pregătitoare, având în vedere faptul că în urma demisiei preşedintelui României, preşedintele Senatului ar urma să ocupe această funcţie în calitate de interimar. Ca atare, conform prevederilor constituţionale, nu mai poate fi membru al unui partid politic şi în această calitate sunt obligat să mă suspend din calitatea de preşedinte al PNL şi de membru al PNL. Mâine după-amiază va fi o şedinţă a Biroului Politic Naţional în care, aşa cum am discutat astăzi, urmează să fie ales, pentru această perioadă, un interimar şi propunerea pe care o voi face mâine este ca domnul Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedintele partidului, să preia această funcţie”, a anunţat, luni seară, Ilie Bolojan, într-o scurtă declaraţie. 

 
El a precizat că marţi ”se va lua o decizie” cu privire la persoana propusă pentru a prelua funcţia de preşedinte al Senatului. 
 

”După consultarea grupului de senatori, vom face mâine o propunere în acest sens”, a adăugat Bolojan. 
 
El a menţionat că luni seară au fost stabilite ”elementele de bază” ale campaniei electorale pe care PNL o va face în susţinerea lui Crin Antonescu. 
 
Ilie Bolojan a refuzat să facă declaraţii legate de funcţia de preşedinte interimar pe care o va prelua pe 12 februarie.

Birourile reunite ale Parlamentului au anulat şedinţa comună de marţi, stabilită pentru demararea suspendării preşedintelui, pentru că a rămas fără obiect, în urma demisiei şefului statului

Pe ce se duc cei mai mulţi dintre banii gestionaţi de Casa Naţională de Sănătate: pe primul loc, asistenţa spitalicească, urmată de medicamente gratuite, compensate sau acordate prin programe de sănătate