Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că CSAT a dat un acord de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie proiect de siguranţă naţională, în condiţiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creşterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, iar acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, curată şi o energie constantă şi sigură.
Ilie Bolojan a declarat că pe ordinea de zi a CSAT s-a aflat ”acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranţă naţională”.
”De ce am susţinut această decizie: încă de dinainte de 1989 avem în lucru mai multe hidrocentrale care sunt realizate în proporţii de la 60% până la 90% şi care nu sunt finalizate nici în prezent din cauza unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier şi aşa mai departe”, a spus Bolojan.
El a menţionat că, în condiţiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creşterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată şi o energie constantă şi sigură care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creşterea producţiei de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independenţă energetică a României, înseamnă o siguranţă pentru ţara noastră şi înseamnă foarte probabil condiţii mai bune, ceea ce înseamnă un preţ mai mic a energiei, înseamnă mai puţine întreruperi şi înseamnă deci o competitivitate mai bună a economiei naţionale, şi CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranţă naţională.
”Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare şi, în condiţiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în aşa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în aşa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producţie şi să putem să avem un mix energetic mai bun”, a mai spus Ilie Bolojan.
Preşedintele interimar s-a referit şi la actualizarea planului naţional privind mobilitatea militară.
”Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar şi mobilitatea militară şi a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, şi cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în aşa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori”, a subliniat Bolojan într-o declaraţie de presă.
El a menţionat că un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcţia Nord-Sud, pe direcţia România-Balcani, şi, în acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de faţă în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară.
