Premierul Ilie Bolojan afirmă că nu ştia despre dosarul în care a fost implicat fostul vicepremier Dragoş Anastasiu şi nu a discutat cu el despre acest aspect. ”Darea de mită sau oferirea unor forme de taxe, dacă aş putea să le spun de protecţie, nu le putem încuraja sub nicio formă şi nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situaţie”, subliniază el. Premierul susţine că are date despre cazuri ”în care oameni de decizie din structurile de finanţe” au rude sau apropiaţi care au firme de contabilitate sau firme care oferă consultanţă unor companii care sunt controlate de instituţia sau de direcţia pe care aceştia o coordonează. ”Strict în momentul de faţă nu va fi o propunere de înlocuire, trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat şi AMEPIP, voi prelua eu direct aceste responsabilităţi, în aşa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat să le putem pune în practică”, arată premierul.
”Am urmărit de vineri, de când a apărut acest subiect, ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a venit cu o propunere, că demisia lui este la dispoziţie. I-am spus – în general, neluând decizii pe picior, niciodată, ci calculăm ce se întâmplă, să mai stăm o zi-două să gândim foarte bine ceea ce urmează să facem – şi eu, având în vedere întotdeauna să încerc să ţin echipa de colaboratori în aşa fel încât să putem da rezultate. Şi am văzut şi cel puţin ceea ce s-a transmis în prima parte pe toate posturile, la conferinţa de presă de duminică, acest episod nu a fost unul fericit nici pentru domnul Anastasiu, nici pentru Guvern, nici pentru mine, dar el s-a încheiat”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat G4Media.
El a subliniat că nu trebuie acceptate sau încurajate darea de mită sau ”oferirea unor forme de taxe de protecţie”.
”Asta nu înseamnă că nu trebuie să să tragem nişte concluzii după ceea ce s-a întâmplat şi după descrierea faptelor şi cu toată înţelegerea pe care o am, pentru că şi eu am administrat cel puţin o companie mulţi ani de zile şi am activat în anii 90, care erau nişte ani foarte dificili. Chiar am prins şi perioada până în 2004, deci ştiu cum au evoluat lucrurile. În general, darea de mită sau oferirea unor forme de taxe, dacă aş putea să le spun de protecţie, nu le putem încuraja sub nicio formă şi nu trebuie, în general, să le acceptăm. În nicio situaţie. Chiar dacă uneori viaţa de antreprenor în România i-a pus pe mulţi în alegeri foarte dificile, nu o putem încuraja. Şi trebuie să luptăm împotriva unor astfel de situaţii în care sisteme publice te pun în situaţia să faci alegeri foarte dificile. Trebuie să luptăm să nu se mai întâmple astfel de situaţii”, a declarat el.
Premierul a adăugat că nu astfel de practici nu pot fi susţinute.
”Nu putem susţine astfel de practici. Dar trebuie să discutăm şi aici foarte deschis. Cred că şi astăzi avem cazuri – şi am date legate de aceste lucruri – în care oameni de decizie din structurile de finanţe din România au afini, au apropiaţi, soţi, soţii, surori care au firme de contabilitate sau firme care oferă la rândul lor consultanţă unor companii care sunt controlate de instituţia pe care sau de direcţia pe care aceşti oameni o coordonează. Sistemele acestea care funcţionează într-o formulă pervertită nu pot fi dezafectate de pe o zi pe alta. Şi voi dispune controale în următoarea perioadă peste tot, în aşa fel încât să vedem dacă într-adevăr aceste firme chiar prestează nişte servicii, dacă companiile pentru care prestează aceste servicii chiar au nevoie de ele sau sunt forme mascate de protecţie, împotriva cărora trebuie să luptăm cu orice preţ”, a arătat Bolojan.
El a făcut apel la antreprenorii din România ”să nu mai continue cu aceste practici, să oprească orice fel de plăţi şi să-i denunţe pe aceşti oameni pentru că nu mai există de la nivel de instituţii niciun fel de umbrelă pentru astfel de practici”.
”Este evident că ani de zile când aceste sisteme au funcţionat într-o formă pervertită, mă gândesc de exemplu cum funcţiona în anii de a intra în UE Poliţia de Frontieră pe graniţa de vest a României sau sistemul vamal din România sau cum au funcţionat sistemele de control, gândiţi-vă la Garda Financiară în perioada din anii 90 şi până în 2000 când s-a schimbat sistemul. Aceste servicii funcţionau într-o formă pervertită, fiind, din păcate, cred, organizate în sisteme piramidale şi niciun sistem nu funcţionează în stil mare fără nişte protecţii din interior. Nu mai există astfel de protecţii. Şi una din mizele mele ca premier este să eliminăm astfel de situaţii din administraţia din România sau să le reducem în cea mai mare parte, pentru că nu le putem elimina de pe o zi pe alta. Ăsta este adevărul”, a afirmat Bolojan.
Întrebat dacă a sesizat parchetele în aceste cazuri, el a replicat: ”Unul din motivele pentru care conducerea ANAF a fost înlocuită este şi aceasta şi sper ca de data asta direcţia care gestionează componenta de integritate din ANAF să vadă lucruri pe care le vede toată lumea din afară”.
”Nu era vorba de şef ANAF, ci de oameni din toate judeţele României, unde astfel de practici încă mai există, din păcate”, a adăugat el.
Întrebat dacă ştia despre implicarea vicepremierului Dragoş Anastasiu în dosarul de mită, Bolojan a răspuns negativ.
”Nu am ştiut despre acest lucru şi nu am discutat cu dânsul acest aspect. (…) L-am rugat pe domnul Anastasiu să vină în Guvern şi dânsul a acceptat, fiind convins că, dacă într-o încăpere, într-un sistem public, oamenii stau mulţi ani, nu au capacitatea la fel de bine ca un om care vine din exterior să vadă lucrurile care nu sunt în regulă. Şi în toate discuţiile mele pe care le-am avut cu oameni din societatea civilă care au o carieră în spate, cu antreprenori din România, cu oameni care stăpânesc politici publice, i-am invitat întotdeauna să vină în administraţie să-şi pună în valoare priceperea pe care au dovedit-o în sectorul privat sau în zona de politici publice pe care o gestionează în aşa fel încât să schimbăm lucrurile, pentru că cineva care vine din afară, cu o expertiză certificată, vede lucrurile mai bine decât cei din interior. Asta a fost logica şi asta m-a îndemnat şi întotdeauna voi susţine să intre în permanenţă oameni din afară în lumea administraţiei şi în cea politică pentru a o reîmprospăta şi pentru a aduce o altă perspectivă”, a explicat Ilie Bolojan.
El a subliniat că nu a discutat cu Dragoş Anastasiu despre aspecte legate de dosar.
”V-am spus asta, nu am discutat cu dânsul aceste aspecte. Am colaborat bine în toţi aceşti ani. L-am cunoscut ca un om care avea o carieră în spate, s-a implicat în zona de antreprenoriat, în zona de reprezentare a companiilor, în think-tank-uri care gestionau diferite probleme şi din păcate, asta este situaţia”, a arătat el.
Întrebat dacă Anastasiu a fost propunerea sa sau i-a fost sugerată, premierul a afirmat că a fost o propunere pe care el a făcut-o.
Întrebat despre obţinerea certificatului ORNISS de către Anastasiu, Bolojan a declarat că a înţeles că a primit acest certificat în perioada în care a fost consilier prezidenţial.
”Cât timp acest dosar în care dânsul era implicat a fost închis, probabil – nu ştiu, nu am datele după care s-a considerat că totul este în bună regulă şi asta a fost acum câţiva ani de zile, probabil”, a detaliat el.
Întrebat cu cine îl va înlocui pe Anastasiu ca vicepremier care să se ocupe de reforma companiilor de stat?
”Strict în momentul de faţă nu va fi o propunere de înlocuire, trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat şi AMEPIP, voi prelua eu direct aceste responsabilităţi, în aşa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat să le putem pune în practică. Pentru că, în afară de această situaţie, problema de fond este că în societăţile comerciale cu capital de stat din România e loc de mult bine, e loc de de performanţă mai mare. Pentru că orice economie care se face la componenta de subvenţie, acolo unde societăţile beneficiază de subvenţii importante, orice control al preţului de producţie este mai bine gestionat, orice profit suplimentar se încasează sau orice calitate a serviciilor se îmbunătăţeşte, înseamnă un plus important pentru cetăţeni, pentru bugetul de stat şi pentru capacitatea noastră de a susţine proiecte în domenii vitale gen sănătate, de exemplu, sau educaţie”, a conchis el.
