Preşedintele interimar Ilie Bolojan afirmă,în mesajul transmis cu prilejul Zilei Dezrobirii Romilor, că romii au fost supuşi, timp îndelungat, umilinţelor, discriminării şi unei vieţi lipsite de demnitate, ia ”datoria noastră morală este să cunoaştem acest trecut, care ne aparţine tuturor, din care putem învăţa să ne opunem oricăror forme de violenţă, de excludere şi de ură” Istoria ne arată pericolul la care suntem expuşi atunci când ignorăm suferinţa celor marginalizaţi, când nu sancţionăm discriminarea şi când cedăm în faţa discursurilor care urmăresc să rescrie faptele şi să dezbine”, subliniază Bolojan.
”Marcăm 169 de ani de la unul dintre cele mai importante momente din istoria naţională – dezrobirea romilor. Este important ca în această zi să amintim de suferinţele îndurate de această comunitate de-a lungul istoriei. Romii au fost supuşi, timp îndelungat, umilinţelor, discriminării şi unei vieţi lipsite de demnitate. Datoria noastră morală este să cunoaştem acest trecut, care ne aparţine tuturor, din care putem învăţa să ne opunem oricăror forme de violenţă, de excludere şi de ură. Istoria ne arată pericolul la care suntem expuşi atunci când ignorăm suferinţa celor marginalizaţi, când nu sancţionăm discriminarea şi când cedăm în faţa discursurilor care urmăresc să rescrie faptele şi să dezbine”, afrmă Bolojan în mesajul prezentat de către Cătălina Galer, Consilier de stat – Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.
Bolojan precizează că dezrobirea romilor nu este doar un moment de comemorare, ci şi de celebrare a libertăţii, a speranţei şi a demnităţii recâştigate.
”Societatea românească a cultivat de-a lungul generaţiilor respectul pentru diversitate şi a încurajat manifestarea identităţilor culturale ale minorităţilor naţionale. Românii, indiferent de etnie, şi-au împărtăşit tradiţiile, cultura, limba, patrimoniul, consolidând un mod de convieţuire care se bazează pe toleranţă şi respect reciproc. Nu poate exista democraţie veritabilă fără cultură şi educaţie civică, iar România de astăzi dispune de cadrul legislativ şi educaţional prin care este sprijinită în mod activ incluziunea romilor, într-un climat de echilibru, dialog şi cunoaştere. Un exemplu în această direcţie este introducerea disciplinei „Istoria, robia şi deportarea romilor” în programa şcolară, pentru elevii din ciclul gimnazial şi liceal. Astfel, necunoaşterea nu va mai putea servi drept scuză pentru a ignora tragedia acestei etnii”, a declarat preşedintele interimar.
El remarcă, însă, că, din păcate, există în continuare decalaje care afectează comunitatea romă, mentalităţi retrograde care împiedică progresul social.
”De aceea, trebuie să rămânem conştienţi de provocările cu care semenii noştri de etnie romă se confruntă şi să continuăm eforturile pentru a finaliza ceea ce elitele vizionare ale României au început la mijlocul secolului XIX. În acest context, Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 reprezintă o foaie de parcurs cu obiective clare şi modalităţi eficiente prin care ţara noastră poate deveni o societate mai bună pentru toţi, guvernată de egalitatea de şanse şi cu acces la oportunităţi pentru toţi. Istoria ne-a demonstrat că împreună suntem mai puternici. Prin angajament comun şi solidaritate, putem construi o Românie democratică, capabilă să ofere bunăstare şi siguranţă tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie! În final, transmit un gând bun comunităţii romilor din România şi vă asigur de întreaga mea deschidere pentru consolidarea dialogului instituţional, în spiritul cooperării”, a declarat Bolojan în finalul mesajului.
