„Există o autoritate județeană de ordine publică care se numește ATOP. Dacă mâine se desfințează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate fi până la 20% din salariul președintelui de Consiliul Județean. Înseamnă că 4 posturi de președinți de Consilii Județene în fiecare județ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta. Dacă se desfințează această autoritate, nu se va întâmpla nimic și asta vă spun din propria experiență”, a spus președintele Senatului.
El a dat și alte exemple de recucere a cheltuielilor.
„Putem să discutăm de faptul că un secretar al unei comune, un contabil al unei comune, poate să aibă norma la mai multe primării. Și așa cum în sectorul privat un contabil gestionează mai multe societăți comerciale, în multe din primările din România, contabilii nu au suficient de lucru ca să justifice, de exemplu, o normă întreagă. Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”, a mai spus Volojan.
El spune că pot fi luate foarte multe măsuri pentru a reduce cheltuierile inclusiv din zona de administrație.
„De la consilierii personali, ai unor viceprimari, ai unor primari de localități mici. Acolo unde veniturile proprii din impozitele și taxele cetățenilor nu acoperă nici măcar cheltuierile de personal, înseamnă în termen real că nu acea primărie există pentru oameni ce oamenii plătesc taxe pentru ca funcționarii din primărie să-și ia salariile”, a adăugat el.
Bolojan susține că o reducere se poate face și prin gradele administrative în România: „Avem municipii cu 10.500, 11.000 de locuitori, avem orașe cu 2.000 de locuitori în România și, din păcate, avem grade mari, dar, în realitate, sunt la nivel de comune sau, în cazul unor municipii, maxim la nivel de orașe (…) Dacă s-ar aduce statutul localităților la realitatea de astăzi, din start s-ar reașeza multe lucruri și din acest punct de vedere”.
„Sporurile fac parte din câștigurile salariale, dar în acești ani, dacă ar fi să fac un comentariu de om din administrație, s-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuție acestor fonduri, pentru că exact cum la final de an calificativele în administrația publică au devenit o formalitate și aproape toți funcționare sunt calificați la foarte bine, deși percepția asupra acelei instituții este proastă ca funcționare din partea cetățenilor La fel și acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ține doar de creșterea de salarii, fără să reflecte aportul funcționarului respectiv în absorția proiectului. Mă gândesc că ar fi o chestiune de responsabilitate, ca în condițiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranță, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”, spune Bolojan.
El apreciază că „pentru fiecare drept pe care îl primește oricine din administrație, trebuie să funcționeze și niște reguli care funcționează în sectorul privat în toată lumea – să ai o responsabilitate și dacă ai niște beneficii suplimentare, trebuie să-ți asumi și răspunderea pentru ca acele beneficii să aibă un efect social, adică niște fonduri absorbite”.
„Dacă fondurile, dacă proiectul a căzut pentru că nu s-a terminat lucrarea, nu s-a terminat licitația, nu au fost deci închise proiectele, e anormal ca tot aparatul unei primării sau unui minister să beneficieze de fonduri europene, dar la final să constați că absobția nu s-a făcut. Deci da, cred că și acest fond trebuie analizat și văzut care sunt efectele și stabilit niște criterii într-adevăr după performanțe Așa spune procedura, numai că din păcate nu se aplică, ci v-am spus a devenit o formalitate”, încheie Bolojan.
