“Străzile sunt pline de deșeuri, trotuarele nu se mai mătură zilnic ca în anii trecuți, iar în oraș e valabilă o alertă de cod roșu de poluare cu praf.
Paragina a cuprins însă și centrul Timișoarei, iar consilierul local AUR Ilie Vasile Sîrbu a taxat dur derapajele administrației Fritz
Farmecul și frumusețea Timișoarei date la schimb pentru București
Frumusețea nu pleacă brusc. Pleacă în etape. Se retrage mai întâi din gesturi, apoi din detalii, iar în cele din urmă din întreg. Așa a plecat și din Timișoara. A fost alungată nu de lipsa banilor, ci de lipsa viziunii. Nu de secetă, ci de indiferență. Ce a rămas în loc? Un PR de joasă speță, o spoială de cuvinte care încearcă să acopere ceea ce nu poate fi ascuns: degradarea vizibilă, tăcerea administrativă, estetica abandonului.
Parcurile nu mint. Ele sunt oglinzi ale spiritului celor care conduc. Astăzi, ele arată ca niște pajiști părăsite, arse de soare, ca și cum canalul Bega nu ar exista. Lipsa de apă nu e naturală. E o alegere. Lipsa de curățenie nu e inevitabilă. E o decizie. Lipsa de grijă e o declarație nerostită.
Cei care conduc Timișoara astăzi par să nu înțeleagă sensul profund al frumosului urban: că el nu e un moft, ci o formă de respect față de cetățeni, față de memorie, față de viitor. Când în fântânile de pe malurile Begăi domină indiferența amestecata cu mătasea broaștei, când băncile devin scânduri scrijelite și arse de soare, când centrul orașului însuși cade victimă indiferenței, nu mai vorbim despre neputință, ci despre nepăsare ridicată la rang de politică.
Frumosul cere educație. Eleganța cere spirit. Curățenia cere voință. Ori tocmai aceste trei lucruri lipsesc flagrant din ecuația actualei administrații. Și poate că aici e adevărata tragedie: nu că s-au uscat trandafirii din parc, ci că nimeni nu mai simte nevoia să-i ude”, scrie consilierul AUR pe Facebook.
