Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat un prim pachet de austeritate ce include, printre altele, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura, menită să aducă mai mulți bani la buget, este privită cu rezervă de analiștii economici, care avertizează că, în lipsa unui cadru coerent de reformă fiscală, decizia ar putea genera efecte contrare celor urmărite.
Majorarea vine în contextul în care alte forme de venit – precum salariile, chiriile sau câștigurile de capital – rămân impozitate cu 10%. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la eficiența și echitatea noii politici fiscale. Potrivit unei analize publicate de avocatnet.ro, majorarea nu pare să urmărească o reformă profundă a sistemului, ci doar să răspundă unor nevoi bugetare imediate.
Impozitul pe dividende a fost modificat în repetate rânduri în ultimul deceniu. De la cota de 16% valabilă înainte de 2015, s-a trecut la 5% în 2016 (Legea 227/2015), ca parte a unei strategii de reducere a poverii fiscale și atragere de investiții. Ulterior, trendul s-a inversat: 8% în 2023, 10% în 2025, iar din 2026 se revine la nivelul de 16%.
Odată cu majorarea cotei, este de așteptat ca mulți acționari și antreprenori să evite distribuirea dividendelor și să caute soluții legale de optimizare fiscală. Printre cele mai frecvente metode anticipate se numără acordarea de împrumuturi firmei în locul capitalizării, ceea ce permite returnarea banilor sub formă de dobânzi – deductibile la nivelul firmei și impozitate cu doar 10% pentru persoana fizică.
Totodată, alte surse de venit, cum ar fi chiriile, beneficiază de deduceri forfetare, ceea ce reduce efectiv impozitarea chiar sub 10%. În aceste condiții, mulți contribuabili ar putea recurge la reîncadrarea veniturilor în forme mai puțin impozitate, acolo unde legislația permite.
Efecte potențiale: scăderea distribuției de dividende și a încasărilor bugetare
Specialiștii avertizează că măsura ar putea genera o scădere semnificativă a numărului și valorii dividendelor distribuite. În locul acestora, vor apărea alte forme de venituri, mai avantajoase fiscal, dar care vor reduce efectul pozitiv estimat asupra bugetului de stat. Așadar, în lipsa unor politici coerente și a unui dialog real cu mediul de afaceri, impactul real al măsurii ar putea fi mult sub așteptări.
Modificările fiscale de o asemenea amploare, mai ales cele care influențează direct comportamentul antreprenorial, ar trebui să fie precedate de consultări cu sectorul privat și de analize de impact solide. În acest caz, majorarea impozitului pe dividende riscă să fie percepută drept o măsură pripită, lipsită de sustenabilitate și coerență.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor folosi perioada rămasă până în 2026 pentru a recalibra decizia și a construi un cadru fiscal mai echilibrat. Altfel, reacția pieței va fi una firească: adaptare prin evitarea costurilor fiscale mai mari, cu riscul erodării încasărilor la buget.
