Indicele armonizat al preţurilor de consum (HICP), utilizat pentru comparaţii în zona euro, confirmă tendinţa uşor descendentă, însă componentele de bază ale inflaţiei semnalează presiuni persistente.
Inflaţia de bază, care exclude preţurile la alimente şi energie, a accelerat la 2,9% în aprilie, de la 2,6% în martie. De asemenea, inflaţia în sectorul serviciilor a crescut semnificativ, ajungând la 3,9%, de la 3,5% în luna precedentă. În contrast, preţurile la energie au scăzut puternic, cu 5,4% în termeni anuali.
Economistul Deutsche Bank, Sebastian Becker, a declarat că, deşi apropierea ratei generale de ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene este o veste aparent pozitivă, scăderea s-a datorat exclusiv ieftinirii energiei şi alimentelor. În schimb, inflaţia de bază şi cea din sectorul serviciilor rămân ridicate, ceea ce reprezintă un semnal de avertizare pentru politica monetară.
Tot miercuri, datele oficiale au arătat că economia Germaniei a crescut cu 0,2% în primul trimestru din 2025, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, după o contracţie de 0,2% în trimestrul IV din 2024. Creşterea a fost susţinută de majorarea cheltuielilor de consum ale gospodăriilor şi de investiţiile în capital fix.
Cu toate acestea, Carsten Brzeski, economist-şef global la ING, a avertizat că acest avans modest nu este suficient pentru a pune capăt stagnării economice prelungite din Germania, care alternează între trimestre de creştere şi contracţie din 2023 încoace.
Economia germană este afectată de o competiţie intensificată din partea Chinei în sectorul auto, de probleme în construcţii şi infrastructură, precum şi de costuri ridicate şi investiţii reduse. Pe lângă acestea, politicile comerciale ale preşedintelui american Donald Trump adaugă incertitudine suplimentară, în condiţiile în care Germania, parte a UE, se confruntă cu tarife de 20% la exporturile către SUA — temporar reduse la 10% în aşteptarea negocierilor.
Guvernul german şi-a revizuit recent prognoza de creştere pentru 2025, anticipând stagnare, pe fondul riscurilor comerciale şi al politicilor tarifare americane, identificate ca principal factor de risc de ministrul economiei, Robert Habeck.
Totuşi, există un potenţial impuls pozitiv. Germania a relaxat anul acesta regula constituţională privind plafonul de îndatorare, permiţând o majorare a cheltuielilor pentru apărare şi crearea unui fond de 500 de miliarde de euro destinat investiţiilor în infrastructură şi tranziţie climatică.
Potrivit lui Carsten Brzeski, actualul raport privind PIB-ul arată ce ar fi fost posibil în absenţa tarifelor impuse de SUA — o economie aflată în redresare ciclică, cu şanse de accelerare sprijinite de măsurile fiscale anunţate. Totuşi, în condiţiile actuale, procesul de revenire economică va fi mai lent, influenţat de incertitudinile comerciale şi geopolitice.
