Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să judece marți, 25 februarie 2025, contestația depusă de candidatul suveranist. Acesta a făcut recurs după ce Secția de Contencios Administrativ a instanței inferioare i-a respins cererea.
Georgescu cere organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale între el și candidatul situat pe locul doi, Elena Lasconi, notează libertatea.ro.
Instanța de fond a stabilit că notele de informare prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de serviciile de informații și de apărare, care indicau că suveranistul a crescut artificial în sondaje, inclusiv cu sprijinul Rusiei, nu constituie acte administrative care să poată fi contestate în instanță.
Curtea de Apel București a reținut că aceste documente sunt destinate exclusiv informării beneficiarilor legali și nu au putere juridică.
În motivarea deciziei, instanța a explicat că: „Susținerea reclamantei prin acțiune (…) nu poate fi luată în considerare de către instanța de judecată, ca fiind adevărate acte administrative.”. „Afirmația reclamantei (…) constituie un precedent de o gravitate extremă, care (…) reprezintă o gravă afirmație prin care se urmărește denaturarea adevărului.”. „Notele de informare ce fac obiectul acțiunii reprezintă acte care vizează colaborarea inerentă și obligatorie între instituțiile statului.”
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București de Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), ca „mandatar procesual” al lui Călin Georgescu, fiind reprezentată de avocatul Cătălin Georgescu. Această coincidență de nume a generat confuzie între autorul acțiunii și candidatul la Președinție.
Instanța a reținut că asociația a împuternicit „să solicite Curții Constituționale a României (…) reconsiderare a jurisprudenței sale, respectiv decizia CCR nr. 32/6.12.2024, să revină asupra măsurilor de anulare a întregului proces electoral (…) și de reluare a acestuia.”
Avocatul Cătălin Georgescu nu este străin de procese de impact constituțional, fiind cel care, în 2016, a ridicat excepția de neconstituționalitate ce a dus la excluderea SRI din dosarele penale.
Reclamanții au susținut că „instanțele s-au mai confruntat anterior cu situații în care s-a încercat influențarea și controlul de către serviciile de informații a justiției” și că „justiția a devenit ”câmp tactic” al serviciilor de informații.”
De asemenea, APALP a contestat decizia CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, considerând că aceasta a fost bazată pe „note de informare ale serviciilor de informații” și nu pe „argumente de drept constituțional.”
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi (19,17%) și Marcel Ciolacu (19,14%).
Pe 6 decembrie 2024, CCR a anulat rezultatele primului tur, invocând încălcarea legislației electorale privind finanțarea campaniei.
„În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale”, se arată în decizia CCR.
Conform deciziei, declarațiile financiare ale lui Călin Georgescu, care indica un buget de 0 lei, contraziceau datele din notele informative ale autorităților. Aceste discrepanțe au dus la concluzia că finanțarea campaniei sale a fost netransparentă, ceea ce a condus la anularea alegerilor și stabilirea unui nou scrutin, în mai 2025.
Decizia finală în acest caz revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va analiza pe 25 februarie 2025 recursul lui Călin Georgescu.
În funcție de hotărârea instanței supreme, se va decide dacă solicitarea privind organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale va avea vreo șansă să fie acceptată.
