Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) face, marţi, apel pentru dialog real privind noua lege a salarizării şi consideră că acest proiect de lege încălcă principiile pe care se bazează, deoarece inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar se vor adânci.
“În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor şi a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar.
În acest moment, considerăm necesară aşteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituţional real şi constructiv cu factorii decidenţi. Ne exprimăm încrederea că argumentele pe care le prezentăm vor fi analizate cu responsabilitate şi deschidere”, au transmis, marţi, reprezentanţii ÎCCJ.
Ei îi asigură pe magistraţi că vor continua să susţină toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora şi nu exclud recurgerea la alte forme de acţiune menite să asigure respectarea acestor drepturi, în măsura în care acest lucru se va dovedi necesar.
ÎCCJ susţine că proiectul de act normativ este profund viciat ab initio având în vedere că încalcă principiile pe care acesta se bazează.
“Invocând pur formal construirea sistemului de salarizare pe principiile legalităţii, nediscriminării sau egalităţii, în realitate, reflectarea acestora în conţinutul proiectului dovedeşte faptul că se vor adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar. În pofida declaraţiilor publice, în urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată şi pe cale de consecinţă sunt desconsiderate drepturile câştigate şi protecţia juridică conferită acestora”, au mai afirmat reprezentanţii ÎCCJ.
Ei consideră că proiectul de lege încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat deoarece conduce la diminuarea poziţiei constituţionale a autorităţii judecătoreşti în raport cu celelalte puteri ale statului.
“Deşi salarizarea personalului din sistemul judiciar trebuie stabilită ţinând seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept şi de echilibrul puterilor în stat, coeficienţii propuşi pentru funcţiile reprezentative ale autorităţii judecătoreşti, inclusiv pentru funcţiile exercitate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu reflectă în mod adecvat această poziţie constituţională şi nu asigură o ierarhizare corespunzătoare în raport cu funcţiile similare exercitate în cadrul celorlalte puteri ale statului”, a mai precizat sursa citată.
Astfel, reprezentanţii Înaltei Curţi susţin că, în acest context, coeficientul aferent funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate fi inferior coeficienţilor prevăzuţi pentru funcţiile de conducere de rang echivalent din cadrul celorlalte autorităţi fundamentale ale statului.
“În mod corespunzător, întregul sistem de salarizare aplicabil judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, precum şi a celorlalte categorii profesionale din sistemul judiciar trebuie configurat într-o ierarhie coerentă şi proporţională, care să reflecte statutul constituţional al funcţiilor respective”, au mai transmis reprezentanţii ÎCCJ.
Ei au mai declarat că acest proiect de act normativ încalcă garanţiile constituţionale ale independenţei justiţiei prin afectarea independenţei financiare a magistraţilor.
“Sub un prim aspect, în ceea ce priveşte puterea judecătorească, faptul că art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială nu reprezintă doar o regulă formală de legiferare, ci este expresia unei garanţii instituţionale a independenţei autorităţii judecătoreşti.
În consecinţă, singura soluţie legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenţei financiare a judecătorilor şi procurorilor”, au explicat reprezentanţii ÎCCJ.
Ei au adăugat că soluţiile normative propuse prin proiect nu asigură în mod efectiv realizarea exigenţei referitoare la garantarea unei reale independenţe economice a judecătorilor şi procurorilor, iar modalitatea de stabilire a coeficienţilor de salarizare şi eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizaţia de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraţilor, estimate între aproximativ 15% şi 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcţii de conducere.
ÎCCJ susţine că proiectul de lege încalcă principiul securităţii juridice şi al protecţiei încrederii legitime, menţionând că acesta nu se limitează la o simplă reformă salarială, ci produce efecte directe asupra statutului profesional al personalului din sistemul judiciar.
“Astfel, proiectul generează o ruptură semnificativă între statutul profesional al magistraţilor aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii şi al celor care vor accede ulterior în profesie. Dacă pentru prima categorie legiuitorul instituie mecanismul diferenţei salariale tranzitorii, menit să atenueze provizoriu efectele reducerii veniturilor, judecătorii şi procurorii numiţi ulterior vor fi salarizaţi exclusiv potrivit noii grile, fără a beneficia de nicio măsură compensatorie”, au mai declarat reprezentanţii ÎCCJ.
Ei mai consideră că proiectul de act normativ încalcă principiul legalităţii şi exigenţele privind calitatea legii deoarece acesta conţine dispoziţii insuficient de clare, previzibile şi determinate, susceptibile să genereze incertitudine juridică în aplicare.
Reprezentanţii ÎCCJ mai afirmă că reglementarea “diferenţei salariale tranzitorii” nu precizează în mod suficient natura juridică a acestui drept, regimul său juridic ulterior datei de 31 decembrie 2031 şi nici efectele asupra altor drepturi derivate din salarizare, inclusiv asupra pensiei de serviciu, fiind neclară şi lipsită de previzibilitate.
“Deşi această prevedere este destinată să compenseze diminuările salariale generate de noua reglementare, în realitate măsura este golită de conţinut întrucât orice evoluţie firească în cariera magistratului (numirea într-o funcţie de conducere, revenirea pe o funcţie de execuţie după exercitarea unei funcţii de conducere, transferul, promovarea într-o funcţie de execuţie sau chiar trecerea într-o gradaţie ori treaptă superioară de vechime) determină încetarea plăţii acestei “diferenţe” şi aplicarea integrală a noului regim de salarizare”, au mai declarat reprezentanţii ÎCCJ.
Ei au mai subliniat că proiectul de act normativ încalcă principiul egalităţii şi criteriul diferenţierii obiective a salarizării deoarece instituie diferenţe de tratament juridic care nu sunt fundamentate pe criterii obiective şi rezonabile şi care nu reflectă complexitatea activităţii efectiv desfăşurate.
“Astfel, judecătorii şi procurorii aflaţi în activitate la data intrării în vigoare a legii beneficiază de o protecţie salarială suplimentară, în timp ce magistraţii numiţi ulterior vor fi salarizaţi exclusiv potrivit noii grile, fără a beneficia de acest mecanism compensatoriu. În consecinţă, pentru exercitarea aceleiaşi funcţii, în aceleaşi condiţii de pregătire profesională, incompatibilităţi, interdicţii şi răspundere, se ajunge la existenţa unor regimuri salariale diferite chiar în aceeaşi perioadă de timp, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă”, au afirmat reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Ei mai consideră că se încalcă principiul proporţionalităţii şi că reducerile salariale rezultate din aplicarea proiectului au un caracter vădit disproporţionat în raport cu scopul urmărit de legiuitor.
“În cazul anumitor categorii profesionale, diminuarea veniturilor depăşeşte 40%, din nivelul indemnizaţiilor aflate în plată. Or, chiar dacă legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în configurarea politicilor salariale, aceasta nu este nelimitată. Reducerea drastică a nivelului de salarizare, în lipsa unei justificări obiective şi rezonabile, depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea scopului declarat al reformei şi afectează în mod excesiv statutul constituţional şi profesional al personalului din sistemul judiciar”, a mai transmis sursa citată.
Totodată, reprezentanţii ÎCCJ au mai subliniat că proiectul de lege afectează coerenţa ierarhiei funcţiilor judiciare prin uniformizarea nejustificată a componentei salariale aferente funcţiilor de conducere şi prin diminuarea relevanţei criteriului nivelului instanţei sau parchetului.
“Astfel, deşi soluţia legislativă păstrează formal structura actuală a reglementării, în sensul stabilirii indemnizaţiei de încadrare la nivelul indemnizaţiei maxime corespunzătoare instanţei sau parchetului unde este exercitată funcţia de conducere, mecanismul concret de salarizare diferă substanţial de cel aflat în vigoare. În prezent, majorările aferente funcţiilor de conducere sunt exprimate procentual şi diferenţiate în funcţie de nivelul instanţei sau parchetului, reflectând atât poziţia ierarhică a instituţiei, cât şi importanţa funcţiei exercitate”, au mai afirmat reprezentanţii ÎCCJ.
Ei mai consideră şi că acest proiect de lege nu asigură o corelare reală între nivelul de salarizare şi criteriile pe care chiar legiuitorul le consacră drept fundament al sistemului de remunerare, criterii care justifică diferenţierea funcţiilor în cadrul sistemului judiciar, respectiv complexitatea atribuţiilor, nivelul de responsabilitate, experienţa profesională, stabilitatea în funcţie, riscurile profesionale şi gradul de solicitare specific activităţii desfăşurate.
