Prognozele apar în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 aprilie 2025, publicată vineri. Membrii Consiliului de administraţie al băncii centrale şi-au exprimat îngrijorarea faţă de deteriorarea mediului economic internaţional.
”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8% în decembrie 2025 şi la 3,1% la finele anului viitor”, se arată în minuta BNR.
Membrii Consiliului au remarcat că ascensiunea din trimestrul II va avea ca resorturi majore efectele de bază asociate ieftinirii substanţiale a energiei în perioada similară a anului trecut, îndeosebi a gazelor naturale – sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie 2024 -, precum şi a unor alimente, cu precădere a celor din categoria LFO. S-a sesizat că impactul acestora îl va devansa consistent pe cel anticipat a fi exercitat de efectele de bază de sens opus ce vor continua să se manifeste la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentul produselor din tutun, iar temporar şi în cazul combustibililor.
Totodată, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei la adresa previziunilor privind inflaţia înclină puternic în sens ascendent în actualul context, au concluzionat membrii Consiliului, evidenţiind incertitudinile şi riscurile crescute ce decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, mai cu seamă în semestrul II 2025, inclusiv în contextul reglementărilor în domeniu. De asemenea, riscuri însemnate provin din extinderea protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În acelaşi timp, din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste încă apreciabile pe orizontul apropiat de timp, şi în atenuare doar uşoară, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind perspectiva deschiderii şi creşterii deficitului de cerere agregată în semestrul I 2025 la valori mai modeste decât cele previzionate anterior, precum şi decalajul de timp necesar manifestării efectelor dezinflaţioniste astfel generate, dar şi probabila menţinere la un nivel de două cifre, deşi în scădere, a dinamicii anuale a costurilor salariale din sectorul privat.
Efecte dezinflaţioniste notabile sunt însă de aşteptat pe acest orizont de timp din temperarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, mai lentă, totuşi, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
În discuţiile referitoare la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că aceasta va deveni probabil mai puţin negativă în semestrul I 2025 decât s-a anticipat în februarie, în condiţiile în care noile evaluări indică pentru acest interval creşteri trimestriale ale economiei comparabile cu cele previzionate anterior, dar după o accelerare peste aşteptări în trimestrul IV 2024, şi în condiţiile unor evoluţii divergente ale componentelor cererii agregate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel puţin în primul trimestru al anului curent.
Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumului privat şi-a încetinit probabil semnificativ creşterea în termeni anuali în trimestrul I 2025, în timp ce un aport mărit la avansul PIB este posibil din partea formării brute de capital fix. Evoluţia exportului net şi-a accentuat însă probabil impactul contracţionist, având în vedere că variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a înregistrat în ianuarie o creştere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidenţiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ. Drept urmare, deficitul comercial şi-a accelerat puternic creşterea anuală în prima lună a anului faţă de trimestrul anterior, însă deficitul de cont curent şi-a temperat-o considerabil, sub impactul intrărilor mari de fonduri europene de natura subvenţiilor, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini şi riscuri mari continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au susţinut în mai multe intervenţii membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum şi la execuţia bugetară din primele luni ale anului, dar şi la cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.
În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi a situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administraţiei americane şi al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală şi comerţul internaţional, inclusiv prin creşterea incertitudinii şi scăderea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Membrii Consiliului şi-au exprimat în acest context îngrijorarea faţă de deteriorarea mediului economic internaţional.
Totodată, membrii Consiliului au subliniat importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale atât pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, cât şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al conflictelor geopolitice/comerciale şi al consolidării bugetare, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat evoluţia oscilantă a ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale anului 2025, arătând că faţă de nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, aceasta s-a redus mai puţin decât s-a anticipat, la 5,02% în februarie, dată fiind accelerarea pronunţată a creşterii preţurilor energiei şi a preţurilor administrate, ce a contrabalansat în bună măsură scăderile de dinamică consemnate pe ansamblul perioadei de preţurile alimentelor, produselor din tutun şi combustibililor.
S-a observat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a reluat descreşterea într-un ritm vizibil mai alert, aşa cum s-a previzionat, coborând la 5% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, în condiţiile în care scăderea uşoară înregistrată în acest interval de dinamica preţurilor alimentelor procesate, după două trimestre de creştere, a fost însoţită de accelerarea sensibilă a dezinflaţiei pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân încă ridicate.
În urma analizei, s-a concluzionat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei de bază a fost antrenată în principal de efecte de bază dezinflaţioniste, îndeosebi de cele manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare, şi într-o oarecare măsură de scăderea dinamicii preţurilor importurilor. În acelaşi timp, s-a convenit că influenţe moderate de sens opus au continuat să vină din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, precum şi din transferarea treptată asupra unor preţuri de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
În acest context, s-au făcut referiri la trendul ascendent al dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum ce s-a amorsat în toamna anului trecut şi s-a prelungit în intervalul ianuarie-februarie 2025, dar mai cu seamă la creşterea pronunţată consemnată de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor pe ansamblul trimestrului I.
Totodată, s-a sesizat că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au cunoscut o mică ajustare ascendentă în luna martie, rămânând doar marginal sub limita de sus intervalului ţintei, iar venitul disponibil real al populaţiei a continuat să crească într-un ritm susţinut în debutul anului, deşi sensibil încetinit faţă de media trimestrului IV 2024, în corelaţie cu evoluţia salariului net real şi a transferurilor sociale.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică şi-a accelerat peste aşteptări creşterea în trimestrul IV 2024, la 0,8%, de la 0,1% în precedentele trei luni, astfel încât excedentul de cerere agregată şi-a încetinit probabil tendinţa de restrângere în acest interval în raport cu previziunile.
Totodată, creşterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populaţiei a rămas alertă în trimestrul IV 2024, temperându-se doar uşor faţă de intervalul precedent, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat o amplă contracţie în raport cu perioada similară a anului precedent, contribuind decisiv la scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7% în ultimul trimestru din 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior, au arătat membrii Consiliului.
S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net şi-a mărit impactul contracţionist în trimestrul IV 2024, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, iar cea a volumului exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriul negativ. Deficitul comercial şi-a încetinit totuşi creşterea în termeni anuali şi în acest trimestru – pe fondul ameliorării semnificative a raportului de schimb –, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o puternic, ca urmare a deteriorării severe a balanţei veniturilor, inclusiv pe seama fluxurilor de fonduri europene de natura contului curent, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că noile date şi sondaje de specialitate certifică stoparea tendinţei de detensionare a pieţei în trimestrul IV 2024 – dată fiind şi menţinerea constantă a ratei locurilor de muncă vacante -, şi semnalizează o inversare a acestei tendinţe, probabil temporară, în primele luni din 2025 şi în perspectivă apropiată. Relevante au fost considerate accelerarea creşterii lunare a efectivului salariaţilor din economie în decembrie 2024 şi în ianuarie 2025, precum şi scăderea uşoară consemnată de rata şomajului BIM pe ansamblul primelor două luni ale anului, după ascensiunea şi cantonarea ei la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au mărit pe ansamblul trimestrului I 2025, după două trimestre de descreştere, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a corectat integral în acelaşi interval scăderea pronunţată înregistrată în ultimul trimestru din 2024, au semnalat mai mulţi membri ai Consiliului.
De asemenea, ritmul creşterii salariilor şi a costurilor salariale continuă să fie ridicat şi preocupant din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a salariului brut nominal a mai scăzut în ianuarie 2025, dar a rămas pe palierul de două cifre – inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie şi al compensării parţiale de către angajatori a impactului eliminării unor facilităţi fiscale –, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-a reamplificat în debutul anului, la 15,3%, după ce s-a redus considerabil în trimestrul IV 2024.
În acelaşi timp, s-a apreciat că decalajele dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare rămân în perspectivă apropiată potenţiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor şi a costurilor cu forţa de muncă din mediul privat, inclusiv pe fondul evoluţiei recente a inflaţiei şi a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus ar putea acţiona însă politica salarială aplicată în acest an în sectorul public, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au reiterat membrii Consiliului. Totodată, s-a subliniat că riscuri însemnate decurg, inclusiv pe orizontul mai îndepărtat de timp, din incertitudinile şi efectele generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală şi comerţul internaţional.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat relativa stabilitate ce a continuat să caracterizeze principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare în lunile februarie şi martie 2025, plasate la nivelurile crescute atinse în trimestrul anterior. În acelaşi timp, s-a sesizat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au corectat integral în luna februarie creşterea abruptă consemnată în prima parte a lui ianuarie, iar apoi s-au menţinut aproape neschimbate, în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare după finalizarea şi adoptarea proiectului de buget pentru anul curent, dar şi pe fondul fluctuaţiilor apetitului global pentru risc. S-a arătat că, în această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a repoziţionat la jumătatea trimestrului I 2025 şi a rămas apoi pe un palier mai înalt, în timp ce, în raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în februarie-martie, recuperând în bună măsură pierderea de valoare din trimestrul anterior, ca urmare a deprecierii accentuate consemnate de moneda americană pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creştere, au susţinut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum şi măsurile de politică comercială ale administraţiei SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piaţa financiară internaţională şi să afecteze percepţia de risc a investitorilor faţă de regiune, dar şi să influenţeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului I 2025, ajungând la 9,4% în februarie, de la 8,8% în decembrie 2024, în condiţiile în care creditul acordat societăţilor nefinanciare şi-a accelerat creşterea, în timp ce ritmul împrumuturilor populaţiei şi-a frânat puternic ascensiunea, în principal ca urmare a intrării pe o pantă descendentă a dinamicii foarte ridicate a creditului în lei pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut marginal, la 69,9% în februarie 2025, de la 70% în decembrie 2024.
