Inflaţia anuală în Marea Britanie a crescut la 3,3% în luna martie, pe fondul majorării puternice a preţurilor la combustibili, generate de conflictul cu Iranul, potrivit datelor preliminare publicate de Office for National Statistics, citate de Reuters.
Nivelul inflaţiei a fost în linie cu estimările economiştilor, care anticipau o accelerare de la 3% în februarie. Datele reprezintă primul semnal concret al impactului războiului asupra preţurilor de consum din economie.
Potrivit economistului-şef al ONS, Grant Fitzner, accelerarea inflaţiei a fost determinată în principal de scumpirea combustibililor, care au înregistrat cea mai mare majorare din ultimii peste trei ani. În acelaşi timp, biletele de avion şi preţurile alimentelor au contribuit la presiunile inflaţioniste.
Singurul factor care a temperat parţial creşterea a fost sectorul îmbrăcămintei, unde preţurile au crescut mai lent comparativ cu anul trecut. În schimb, costurile materiilor prime şi ale bunurilor produse au urcat semnificativ, influenţate de scumpirea petrolului şi a carburanţilor.
Economiştii avertizează că presiunile inflaţioniste ar putea continua, în condiţiile în care Marea Britanie, fiind importator net de energie, este vulnerabilă la şocurile globale de preţ. Sanjay Raja estimează că preţurile la pompă şi costurile pentru încălzire vor continua să crească în perioada următoare.
Înainte de izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, Banca Angliei era aşteptată să reducă dobânzile, pe fondul temperării inflaţiei către ţinta de 2%. În prezent, perspectivele sunt incerte, iar analiştii nu exclud o posibilă majorare, deşi decizia este considerată dificilă.
Majoritatea economiştilor anticipează însă că banca centrală va menţine dobânzile neschimbate în acest an, preferând să ignore temporar creşterea inflaţiei cauzată de factori externi, pentru a evita riscul de stagflaţie.
Potrivit Suren Thiru, inflaţia ar putea depăşi 4% până în toamnă, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor la energie şi alimente, chiar dacă cererea economică rămâne slabă. În acest context, presiunile descendente generate de încetinirea economiei ar putea oferi băncii centrale spaţiu pentru a menţine dobânzile fără modificări.
